duminică, 15 septembrie 2019

15 SEPTEMBRIE - ZIUA CRUCII NOSTRE

"Prima duminică după Înălțarea Sfintei Cruci vine să confirme că în Ortodoxie teologia Crucii e definitorie pentru întregul an bisericesc, iar viața duhovnicească se clădește pe Cruce și sub Cruce. Urcarea pe Golgota personală se dove­dește un continuum. Crucea ne aduce aminte de nedreptatea transformată în dreptate, de ura metamorfozată în dragoste. Ne mai aduce aminte că obiectul oprobriului public e transformat în semn al victoriei. Într-un cuvânt, de modul paradoxal în care viața biruie moartea."Pr. Lect. Univ. Dr. Liviu Vidican-Manci 

"Crucea Mântuitorului Iisus Hristos, pe care a dus-o Simon Chirineanul în spate şi a dus-o şi El şi lângă care stăteau Maica Domnului şi celelalte fe­mei mironosiţe, este crucea cea materială, crucea pro­priu-zisă, crucea lui Hristos cea din lemn, cea din ma­te­rie.  (...) 
... Multe trebuie spus că sunt crucile: este crucea celor că­să­toriţi, este a celor feciorelnici, este crucea celor bolnavi, es­te crucea celor călători, este crucea ostaşilor, şi multe mii de feluri de cruci, dar toţi trebuie să ducă o cruce pen­tru dragostea lui Iisus Hristos, ca să se poată mân­tui."

Pr. Ilie Cleopa

Scurta istorie a Crucii:

Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul a fost 
descoperita, la Ierusalim, din voia lui Dumnezeu,  prin mijlocirea Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin. Inălţarea ei solemnă  a fost facuta, în văzul poporului, de către Patriarhul Macarie al Ierusalimului, în ziua de  14 septembrie  335.  


In anul 629, in timpul împăratului bizantin Heraclius, Crucea a fost readusa de la perşi. Zaharia, Patriarhul de atunci al Ierusalimului, a înălţat-o în văzul credincioşilor, la 14 septembrie 630, si a depus-o cu mare cinste în Biserica Sfântului Mormânt (a Sfintei Cruci) din Ierusalim. 

Ziua aceasta este un nou prilej de pocainta, zi in care Crucea Lui Hristos si crucea noastra se unesc cu lacrimi si iubire. Prin suferinta de pe Cruce El a biruit moartea si a invins pacatul, dandu-ne noua sansa mantuirii!


Dupa cum spun batranii, de Ziua Crucii ne luam ramas bun de la vara care ne-a schimbat un pic pana si ritmul rugaciunii... 
Omul de azi se pierde in ale lumii in timpul verii, cand e cald, zilele sunt lungi si noptile prea scurte, ne vanturam prin tot felul de locuri... 
Ferice de cine reuseste sa-si tina cumpatul! 


Marcu 8, 34-3; 9, 1:
Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape viața, o va pierde, iar cine îşi va pierde viața sa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela o va mântui. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri. Și le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu