Mai e inca vreme!
De ce oare raul atrage? De ce este asa de greu sa ne desprindem de pacat?
Poate pentru ca el, pacatul, serveste desfatarii trupului, stimulandu-ne orgoliul, tentatia pentru placerea de orice fel, sentimentele urii de toate gradele, grairea de rau, invidia, tot ceea ce ne face sa fim odiosi...Si caram pietrele de moara ale crucilor nostre launtrice!
Am cunoscut un tarcovnic, om asezat, credincios mistic, care cochetase chiar cu calugaria.
Mi-a marturisit o data ca pacatul lui, cu care satana il urmarea, era injuratura!
Traise copilaria intr-un mediu vicios, in care se vorbea urat si, cel mai adesea, se spuneau injuraturi cu cele sfinte.
In fiecare post, cand se credea el mai cucernic, fie se impiedica de-o sarma, fie se frigea la deget, in fine, i se intampla ceva care il scotea din starea de evlavie si... hop, scapa injuratura!
"Ei, doamna, mi-a zis el, satana imi zice ranjind: 'Vezi, ma, ca de mine nu scapi?' Si eu o iau iarasi de la capat, cerand ajutor lui Hristos!"
Da. Pacatul ne intra in fire! Evlavia ni se lipeste asa de greu!
Toti avem cate un betesug duhovnicesc. Lupta acolo se da: nu cu ce putem ci cu ce ne este greu sa facem! Nu este o vitejie sa te lasi de ce nu-ti place ci de ceea ce ti se pare ca este aproape imposibil sa renunti!
Bunica zicea adesea: "decat sa te infrupti cu placere din mancarurile de post, mai bine renunti la un singur lucru care iti place si il pui jertfa!"
Postul este exercitiul de vointa in fata tentatiei!
Crucea? Eh, fiecare o avem, dar nu toti o purtam spre binele sufletului nostru. Sub cruce ne regasim, in patimiri invatam sa iubim, in lacrimi se plamadeste dragostea cea desavarsita. Sub cruce nu se carteste, ci se asuma!
De ne copleseste greutatea crucii noastre, este de ajuns sa gandim la Crucea Rastignirii Fiului lui Dumnezeu si a noastra devine dintr-o data usoara caci, intelegand si umilinta si suferintelele Lui, insusi Hristos vine de ne-o poarta!
El co-patimeste cu noi!
Si atunci te bucuri ca o ai primit!
"Luaţi bine aminte, dar, la Cel ce a răbdat de la păcătoşi, asupra Sa, o atât de mare împotrivire, să nu vă lăsaţi osteniţi, slăbind în sufletele voastre.
În lupta voastră cu păcatul nu v-aţi împotrivit încă până la sânge.
Şi aţi uitat îndemnul care vă grăieşte ca unor fii: «Fiul meu, nu dispreţui certarea Domnului, nici nu te descuraja când eşti mustrat de El.
Căci pe cine îl iubeşte Domnul îl ceartă, şi biciuieşte pe tot fiul pe care îl primeşte»."
Evrei 12
Şi cel ce nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine. Cine ţine la sufletul lui îl va pierde, iar cine-şi pierde sufletul lui pentru Mine îl va găsi. Cine vă primeşte pe voi pe Mine Mă primeşte, şi cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Cine primeşte prooroc în nume de prooroc plată de prooroc va lua, şi cine primeşte pe un drept în nume de drept răsplata dreptului va lua. Şi cel ce va da de băut unuia dintre aceştia mici numai un pahar cu apă rece, în nume de ucenic, adevărat grăiesc vouă: nu va pierde plata sa. Matei 10, 38-42
