marți, 30 septembrie 2014

Z 236

Azi este ultima zi de septembrie!



Nu stiu cand a trecut timpul. Repede a trecut si incercarea mea!
Lucrurile rele pe care le-am trait de la inceputul acestui an, devin si ele amintire, o amintire destul de stearsa, vaga, care nu ma tulbura! Dealtfel, de nu ar fi jurnalul acesta... de multe etape nici nu mi-as mai aminti!
Sunt fericita ca pot uita si, cum nu imi este de nici un folos sa privesc in trecut... incerc sa ma implic in prezent! Caut o tema interesanta pentru aniversarea mezinei, o idee pentru un tort nostim si chiar niste solutii pentru amenajarea unei camere de amici!
Nu ma plictisesc, nu cunosc acest termen, nu stiu cum e sa te plictisesti! Problema este ca timpul fuge si as vrea sa fac mult mai multe... Doar oboseala asta, pe care mie imi place sa o numesc lene, ma cam impiedica.
Dar... cum toate trec, va trece si asta! :)
 
EVANGHELIA DE AZI
MARCU 11/ 11-23
11.Şi a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu şi, privind toate în jur şi vremea fiind spre seară, a ieşit spre Betania cu cei doisprezece.
12.Şi a doua zi, ieşind ei din Betania, El a flămânzit.
13.Şi văzând de departe un smochin care avea frunze, a mers acolo, doar va găsi ceva în el; şi, ajungând la smochin, n-a găsit nimic decât frunze. Căci nu era timpul smochinelor.
14.Şi, vorbind, i-a zis: De acum înainte, rod din tine nimeni în veac să nu mănânce. Şi ucenicii Lui ascultau.
15.Şi au venit în Ierusalim. Şi, intrând în templu, a început să dea afară pe cei ce vindeau şi pe cei ce cumpărau în templu, iar mesele schimbătorilor de bani şi scaunele vânzătorilor de porumbei le-a răsturnat.
16.Şi nu îngăduia să mai treacă nimeni cu vreun vas prin templu.
17.Şi-i învăţa şi le spunea: Nu este, oare, scris: "Casa Mea casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile"? Voi însă aţi făcut din ea peşteră de tâlhari.
18.Şi au auzit arhiereii şi cărturarii. Şi căutau cum să-L piardă. Căci se temeau de El, pentru că toată mulţimea era uimită de învăţătura Lui.
19.Iar când s-a făcut seară, au ieşit afară din cetate.
20.Dimineaţa, trecând pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcini.
21.Şi Petru, aducându-şi aminte, I-a zis: Învăţătorule, iată smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.
22.Şi răspunzând, Iisus le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu.
23.Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice.

luni, 29 septembrie 2014

Z 235

Nu este frig dar ploua a toamna pe sfarsite! Asta face ca sa ma simt vie, caci ma dor oasele absolut... viu! :) Ca, vorba aceea, de la o anumita varsta, daca te trezesti si nu te doare nimic, inseamna ca... ai murit! :)
Noaptea a fost lunga si alba dar, cum se anunta ca de maine este iarasi vara... nu disper.
Azi am copiii la dejun si le-am pregatit o tajina de pui, cu garnitura de orez Pasmanti, si  o tarta cu mere. Sper sa fie multumiti.
Sambata am citit, pe un blog, pe care il aveam si eu in Blogroll, un articol despre religie. Ce enormitati am citit acolo, toate exprimate de la inaltimea lui "Je sais tout", nu are rost sa mai spun. Am si vrut sa raspund insa stiu ca celor ce au inimile impietrite, ochii orbi si urechile surde... nu este cazul sa le mai spui ceva. Fiecare are timpul desteptarii lui, daca il are, daca nu... Tant pis!
Este evident ca fara cunostinte, ori de cate ori cineva indrazneste sa se exprime in legatura cu acest subiect, pica in ridicolul desavarsit! Daca nu stii ceva, eu cred insa ca este mai elegant sa taci. Numai ca suficienta, si poate nu numai ea(!) ii impinge pe necunoscatori sa se dea destepti, evidentiindu-se ca fiind absolut penibili, daca nu chiar rau intentionati!
Pacat de blogatita respectiva caci imi era simpatica! Dar e bine ca s-a exprimat caci asa nu-mi mai pierd timpul!
Sa ne ajute Domnul sa punem inceput bun si acestei saptamani!
Ajuta-i, Doamne, pe nestiutori sa afle!


EVANGHELIA ZILEI
Luca IV, 38-44
In vremea aceea a intrat Iisus în casa lui Simon. Iar soacra lui Petru era prinsă de friguri rele şi L-au rugat pentru ea. Şi El, aplecându-Se asupra ei, a certat frigurile, şi ele au lăsat-o. Iar ea s'a ridicat îndată şi le slujea. Iar în apusul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-Şi mâinile pe fiecare din ei, îi vindeca. Şi din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!“ Dar El, certându-i, nu-i lăsa să vorbească, pentru că ei ştiau că El este Hristosul. Iar când s'a făcut ziuă a ieşit şi S'a dus într'un loc pustiu; şi mulţimile Îl căutau şi au venit până la El, şi-L ţineau să nu plece de la ei. Dar El le-a zis: „Trebuie ca şi altor cetăţi să le binevestesc împărăţia lui Dumnezeu, că pentru aceasta am fost trimis“. Şi propovăduia în sinagogile Galileii.

duminică, 28 septembrie 2014

Z 234

DUMINICA PESCUIRII MINUNATE
EVANGHELIA ZILEI

LUCA 5 : 1-11

1. Pe când mulţimea Îl îmbulzea, ca să asculte cuvântul lui Dumnezeu, şi El şedea lângă lacul Ghenizaret,
2. A văzut două corăbii oprite lângă ţărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele.
3. Şi urcându-Se într-una din corăbii care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la uscat. Şi şezând în corabie, învăţa, din ea, mulţimile.
4. Iar când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mână la adânc, şi lăsaţi în jos mrejele voastre, ca să pescuiţi.
5. Şi, răspunzând, Simon a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic nu am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele.
6. Şi făcând ei aceasta, au prins mulţime mare de peşte, că li se rupeau mrejele.
7. Şi au făcut semn celor care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, încât erau gata să se afunde,
8. Iar Simon Petru, văzând aceasta, a căzut la genunchii lui Iisus, zicând: Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos.
9. Căci spaima îl cuprinsese pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, pentru pescuitul peştilor pe care îi prinseseră.
10. Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau împreună cu Simon. Şi a zis Iisus către Simon: Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni.
11. Şi trăgând corăbiile la ţărm, au lăsat totul şi au mers după El




.

sâmbătă, 27 septembrie 2014

Z 233

 
Un dar virtual de la Martha, careia nu am cuvinte sa-i multumesc!
 
APOSTOLUL ZILEI
CORINTENI 10/ 23-28Fratilor,
Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi folosesc. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc.
Nimeni să nu caute pe ale sale, ci fiecare pe ale aproapelui.
Mâncaţi tot ce se vinde în măcelărie, fără să întrebaţi nimic pentru cugetul vostru.
Căci "al Domnului este pământul şi plinirea lui".
Dacă cineva dintre necredincioşi vă cheamă pe voi la masă şi voiţi să vă duceţi, mâncaţi orice vă este pus înainte, fără să întrebaţi nimic pentru conştiinţă.
Dar de vă va spune cineva: Aceasta este din jertfa idolilor, să nu mâncaţi pentru cel care v-a spus şi pentru conştiinţă.
EVANGHELIA ZILEI
MATEI 24: 34-44


Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea.
Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
Şi precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi venirea Fiului Omului.
Căci precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie,
Şi n-au ştiut până ce a venit potopul şi i-a luat pe toţi, la fel va fi şi venirea Fiului Omului.
Atunci, din doi care vor fi în ţarină, unul se va lua şi altul se va lăsa.
Din două care vor măcina la moară, una se va lua şi alta se va lăsa.
Privegheaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru.
Aceea cunoaşteţi, că de-ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa.
De aceea şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni.Doresc tuturor un frumos si binecuvantat sfarsit de saptamana!

joi, 25 septembrie 2014

Z 231



E rece dar e senin, ceea ce schimba lucrurile. Vorba lui Aznavour, mizeria e mai putin penbila in soare!

Azi am luat-o repede de dimineata si am trecut peste programul meu de..."impuse"!
Nu se va face gaura in cer! Sunt si zile cand chiar e nevoie de asa ceva. Asa mai iesi din rutina!

Maine dejunez cu fata mea la Cafe de la Paix! Ma bucur de pe acum. E un loc care imi aminteste de multe si placute!

Azi ... voi pregati, pentru cina, o "salade Nicoise" (adica o salata ca pe la Nice!) si o Lasagne vegetariana. O cina internationala deci :)!

Si... sa tarim pana maine! :)

O zi binecuvantata!

EVANGHELIA ZILEI
Luca IV, 16-22


In vremea aceea a venit Iisus în Nazaret, unde fusese crescut; şi după obiceiul Său a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă şi S'a ridicat să citească. Şi I s'a dat cartea profetului Isaia. Şi deschizând El cartea, a găsit locul unde era scris: Duhul Domnului e peste Mine, pentru că El M'a uns; El M'a trimis să le binevestesc săracilor, să-i vindec pe cei zdrobiţi la inimă, robilor să le vestesc libertate şi orbilor vedere, pe cei asupriţi să-i trimit în libertate şi să vestesc anul bineprimit al Domnului. Şi închizând cartea şi dând-o slujitorului, a şezut; iar ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi asupră-I. Şi a început să le spună: „Astăzi s'a plinit această scriptură în urechile voastre“. Şi toţi Îl încuviinţau şi se mirau de cuvintele harului ce ieşeau din gura Lui.

miercuri, 24 septembrie 2014

Ziua 230

Toamna a intrat in drepturile ei. De acum fiecare raza de soare este un cadou!
Oasele mele simt asta insa eu m-am décis sa le ignor nemultumirile! Sper sa nu intre in greva generala! :)
Azi este miercuri si mananc  pranzul cu nepotii mei, care au zi scurta la scoala! Abia astept!
Pe ai mei, daca ii intreb ce vor sa le fac de mancare, spun la unison: cartofi prajiti adevarati!
Cat voi mai trai, voi incrca sa le fac si poftele astea... mai putin gastronomico-sanatoase!
Asa ca azi avem in meniu:
- salata de rosii si castraveti (ca aici cruditatile se mananca ca antreuri)
- peste pane cu cartofi prajiti
- foitaj cu mere
In rest... o zi binecuvantata cerem de la Domnul pentru toti!

 

EVANGHELIA ZILEI
Luca IV, 1-15

In vremea aceea, Iisus, plin de Duhul Sfânt, S'a întors de la Iordan; şi a fost dus de duhul
în pustie timp de patruzeci de zile, ispitit fiind de diavolul. Şi în acele zile El n'a mâncat nimic; şi când ele s'au încheiat, El a flămânzit. Şi I-a zis diavolul: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi-i acestei pietre să se facă pâine“. Şi i-a răspuns Iisus: „Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul lui Dumnezeu“. Şi suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a arătat într'o clipă toate împărăţiile lumii. Şi I-a zis diavolul: „Tie îţi voi da toată stăpânirea aceasta şi slava lor, căci mie mi-a fost dată şi eu o dau cui vreau. Aşadar, dacă te vei închina înainte-mi, a ta va fi toată“. Şi, răspunzând, Iisus i-a zis: „Mergi înapoia Mea, Satano, că scris este: Domnului Dumnezeului tău să I te închini şi numai Lui să-I slujeşti“. Şi L-a dus în Ierusalim şi L-a aşezat pe aripa templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te de aici jos, că scris este: îngerilor săi va porunci pentru tine, ca să te păzească; şi ei te vor ridica pe mâini, ca nu cumva piciorul tău să ţi-l izbeşti de piatră“. Şi, răspunzând, Iisus i-a zis: „S'a spus: Să nu-L ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău“. Şi diavolul, sfârşind toată ispita, s'a îndepărtat de la El, până la o vreme. Şi S'a întors Iisus cu puterea Duhului în Galileea; şi vestea despre El a ieşit în tot ţinutul dimprejur. Şi învăţa în sinagogile lor, slăvit fiind de toţi.
Amin


Doamne, ajuta-ne si pe noi sa tinem piept ispitelor si sa ascultam de Tine. Amin
Foto trimise de Martha!

marți, 23 septembrie 2014

Z 229

Am suflat usurata la incheierea zilei de ieri! Ce pacat, nu-i asa, sa te bucuri ca a trecut timpul tau, numarat asa de riguros! Dar asta e. Avem si zile in care ne dorim sa fi dormit in loc sa ne fi chinuit!
Sunt momente in care ma simt cu bateriile golite. In mod miraculos insa imi revin. Slava Domnului!


Photo

Si pentru ca tot este vorba despre origini, in Evanghelia de azi, as zice ca noi dam copiilor nostri o zestre care cantareste mai mult decat averea ca putere financiara. Le dam din sanatatea nostra, din pacatele sau miluirile noastre.
Ne intrebam de unde vin bolile? Sunt oameni care au avut contact si cu ciuma si nu au facut-o, si cu tuberculoza si nu s-au contaminat, si cu SIDA si nu au patit nimic! Explicatia este acolo, in zestrea genetica, la care adaugam si noi ceva si apoi... dam mai departe!
Cancerul are multe cauze psihologice. Pe vremuri se spunea ca este bola tristetii caci toti cei care suferisera o depresie sufleteasca, o pierdere a cuiva drag, un soc emotional... sfarseau prin a se imbolnavi de cancer!

Lumea are nevoie de parinti sanatosi care sa puna caramizile sanatoase la temeliile vietilor urmasilor lor!
Si cat suntem de neascultatori! Nu ascultam de legile lui Dumnezeu, nu ascultam de parinti... Suntem in permanenta tentati sa ocolim legile, fie ele omenesti sau divine.

Ieri am vorbit cu una din educatoarele de la cresa nepotului meu, mezinul.
Este o femeie care se apropie de pensie. Vazandu-ma mai lipsita de forte, mi-a spus ca stie cum ma simt si cat de lunga este recuperarea dupa un asa tratament. Ea facuse candva INTERFERON pentru o Hepatita C! Mi-a marturisit ca la 20 de ani a fugit de acasa cu un jenky si... acesta a contaminat-o! Printre suspine ascunse mi-a spus:
- "Cand esti tanar esti orb si surd! Crezi in himere! Am facut o asa de mare prostie si sufar si azi, caci boala a revenit, dupa 20 de ani, si... am reluat tratamentul! Noroc ca mi-a mers! Caci nu reuseste tuturor!"

Da. Dar mai este ceva. MINUNEA cu care ii miluieste Dumnezeu pe cei credinciosi, cea care face ca din parinti bolnavi, cu zestre genetica slaba, sa se nasca copii sanatosi. Credinta este ca sapunul: spala tot!
O zi binecuvantata!


EVANGHELIA ZILEI
Luca III, 23-38; IV, 1

In vremea aceea, Iisus era ca de treizeci de ani când a început să propovăduiască, El fiind, după cum se presupunea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Iosif, fiul lui Iuda, fiul lui Ioanan, fiul lui Risa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmodam, fiul lui Er, fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionan, fiul lui Eliachim, fiul lui Melea, fiul lui Menna, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David, fiul lui Iesei, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason, fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda, fiul lui Iacob, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor, fiul lui Seruh, fiul lui Ragab, fiul lui Falec, fiul lui Ever, fiul lui Sala, fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam, fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu. 
Iar Iisus, plin de Duhul Sfânt, S'a întors de la Iordan; şi a fost dus de duhul în pustie
Amin


luni, 22 septembrie 2014

Z 228

Cand nu te astepti, dau peste tine buluc tot felul de ... nerevazute!
Mi s-a spart un cauciuc la masina si, daca tot trebuie sa merg la garajist sa imi schimb preurile din fata, au venit si instalatorii imobilului sa schimbe o coloana de apa -  asta implicand spart pereti, mizerie si timp blocat!
Dar... o fi vreun rost in toate astea! Macar si daca invat sa imi educ nelinistea si sa accept senina deranjul, mizeria... si tot e bine.

EVANGHELIA ZILEI

MARCU 6: 54-56;  7: 1-8

Şi ieşind ei din corabie, îndată L-au cunoscut. Şi străbăteau tot ţinutul acela şi au început să-I aducă pe bolnavi pe paturi, acolo unde auzeau că este El. Şi oriunde intra în sate sau în cetăţi sau în sătuleţe, puneau la răspântii pe cei bolnavi, şi-L rugau să le îngăduie să se atingă măcar de poala hainei Sale. Şi câţi se atingeau de El se vindecau. Şi s-au adunat la El fariseii şi unii dintre cărturari, care veniseră din Ierusalim. Şi văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau; Căci fariseii şi toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile până la cot, nu mănâncă, ţinând datina bătrânilor. Şi când vin din piaţă, dacă nu se spală, nu mănâncă; şi alte multe sunt pe care au primit să le ţină: spălarea paharelor şi a urcioarelor şi a vaselor de aramă şi a paturilor. Şi L-au întrebat pe El fariseii şi cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile nespălate? Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despre voi, făţarnicilor, precum este scris: "Acest popor Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine". Dar în zadar Mă cinstesc, învăţând învăţături care sunt porunci omeneşti. Căci lăsând porunca lui Dumnezeu, ţineţi datina oamenilor: spălarea urcioarelor şi a paharelor şi altele ca acestea multe, pe care le faceţi.

duminică, 21 septembrie 2014

Z 227

Si de aceasta data, ca si data trecuta, dupa prima chimio-terapie, am probleme cu atentia.
E ca si cum creierul meu functioneaza la ralenty! :)
Nu mi se intampla asta la condus masina, de exemplu, slava Domnului, ci la memorarea anumitor lucruri.  Nici nu apuc sa-mi zic ca trebuie sa tin minte cutare lucru... ca l-am si uitat! Foarte sacaietor!
Imi aduc perfect aminte ca, acum 5 ani, mi se intampla intocmai de eram gata sa ma declar bolnava de Altzheimer!
Nu ca nu s-ar putea sa fiu, :),  dar este evident un efect post tratament. Asta pe langa altele...
Sper sa-mi revin!

La scoala nepotilor mei, vad o mamica care vine si ea sa-si ia copiii... Poarta pe cap turbanul tip chimio, e palida si cu buzele fara culoare, cu fata fara expresie - fara gene, fara sprincene... Mi se rupe inima cand o vad! Dar este senina si-si duce crucea cu demnitate!
Ori de cate ori o vad, ma gandesc ca, daca se simte si ea cum ma simt eu... chiar ca trebuie sa aibe putere si vointa cat un urias ca sa mearga la birou, sa-si cresca copiii si sa faca fata unui mariaj!
Eu macar nu mai am obligatiile acestea, si tot ce fac este din iubire... e dar si nimic altceva!

Fiecare isi poarta propria-i cruce: unii reusesc mai bine, altii mai cu poticneli, dar toti poarta in spate greutatile propriei vieti.  
Crucile sunt diferite, in timp putand sa se usureze sau sa devina mai grele!
Privim uneori la cate unul si ne zicem: "Ce bine ii mai merge astuia!" Numai ca nu stim nici trecutul sau si nici viitorul, nu stim nici cat a carat in spate si nici ce o sa mai care... Nu-i cunoastem greutatea crucii!
Dar nimic nu este mai pretios in fata Domnului ca incercarea noastra de a usura greutatea crucii semenilor nostri aflati in neputinta!
Asta inseamna respectarea  poruncilor lui Dumnezeu, dintre care cea mai categorica este porunca iubirii aproapelui!


Photo


EVANGHELIA ZILEI
  
Marcu 8, 34-38; 9, 1


Zis-a Domnul: cel ce voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi mântuiască sufletul său îl va pierde; iar cine-şi va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va mântui. Şi ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul său? Sau ce-ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Iar de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în acest neam desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului se va ruşina de el când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri.

Apoi a zis către ei: adevărat vă spun vouă că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moarte, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.

Duminica a XVI-a după Rusalii (Pilda Talanţilor) 
Matei 25, 14-30
„Zis-a Domnul pilda aceasta: un om oarecare, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, iar altuia unul, fiecăruia după puterea lui, şi a plecat. Îndată mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. De asemenea, şi cel cu doi a câştigat alţi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele. Şi, apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat şi, temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău. Şi răspunzând, stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat? Se cuvenea, deci, ca tu să dai banii Mei schimbătorilor de bani, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Luaţi, deci, de la el talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Acestea zicând, a strigat: Cel ce are urechi de auzit, să audă!“

<Deci, darurile pe care oamenii le-au primit de la Dumnezeu se înmulţesc prin dăruirea de sine faţă de semenii lor. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur, tâlcuind această pildă a talanţilor, a spus: „Ai văzut că cel care a primit doi a făcut patru talanţi, cel care a primit cinci a înmulţit şi a obţinut zece, adică îndoit. Iar acest îndoit înseamnă eu şi semenul meu: eu înmulţesc talanţii numai când ofer darul priceperii mele pentru semenii mei, pentru oamenii din jurul meu“. Aceasta înseamnă „i-a înmulţit îndoit, i-a dublat“, adică nu i-a păstrat numai pentru sine, ci i-a pus în slujba aproapelui său. De pildă, talentul şi vocaţia de a fi mamă sau de a fi tată se arată prin dăruirea jertfelnică de sine a părinţilor în creşterea copiilor; nu doar în creşterea biologică, ci şi în creşterea lor spirituală şi culturală, în educaţia dată lor. Prin analogie, în viaţa duhovnicească din mănăstiri, un părinte duhovnicesc care formează ucenici sau fii duhovniceşti ai credinţei în Hristos înmulţeşte darul povăţuirii şi al rugăciunii pentru ei, darul cuvântului ziditor şi pilda faptei bune pentru cei din jurul său. De asemenea, un preot de parohie care înmulţeşte darul cuvântului ziditor de suflete şi al păstoririi duhovniceşti pe calea mântuirii credincioşilor intră în bucuria comuniunii cu Dumnezeu împreună cu păstoriţii săi.> Din ZIARUL LUMINA

sâmbătă, 20 septembrie 2014

Z 226

Azi este o zi cu instabilitate meteorologica, ceea ce ma face sa simt ca sunt facuta, intre altele, si din oase! Dar... nu-i bai! trebuie sa ma bucur si azi caci traiesc, iata, a 226-a zi de cand ziceam ca... mor! Nu e deci dupa cum credem noi!

Draga mea prietena, Martha, mi-a trimis cuvinte de invatatura care  revigoreaza cand esti pe cale sa-ti pierzi curajul:

"Bolile tin loc de canon. Rabdati cu seninatate: ele sunt pentru Dumnezeu ca sapunul pentru spalatorese.
La biserica, fiind bolnava, nu sunteti indato­ra­ta sa mergeti. Strigati acasa mai des catre Dum­ne­zeu! Daca nu faceti ceea ce nu va sta in putere, asta nu inseamna ca sunteti pentru Dumnezeu ca un copil vitreg".(din Sfaturile Sfantului Teofan Za­vo­ratul)

"Ce rugaciune ii trebuie bolnavului? Multumire si suspinare.
 Acestea inlocuiesc orice nevointa. Deci, fiti senini!" (din spusele Sfantului Ti­hon de Zadonsk)

,,Tu ai suferinta bolii in locul su­fe­rintei nevointei. In privinta bolii, nu te descuraja, caci nu te va parasi Domnul, ci o va folosi cum sin­gur El stie spre folosul tau, ca sa nu suferi peste putere" (Sfantul Ioan din Gaza)

EVANGHELIA ZILEI
Ioan VIII, 21-30
Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: „Eu Mă duc şi Mă veţi căuta şi veţi muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni“. Deci ziceau Iudeii: „Nu cumva se va omorî, de vreme ce zice: Unde mă duc eu, voi nu puteţi veni?...“. Şi El zicea: „Voi sunteţi dintru cele de jos; Eu sunt dintru cele de sus. Voi sunteţi din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta. Pentru aceea v'am spus că veţi muri în păcatele voastre. Că dacă nu veţi crede că Eu sunt, în păcatele voastre veţi muri“. Deci îi ziceau: „Cine eşti tu?“ Şi Iisus le-a zis: „Ceea ce v'am spus de la'nceput. Multe am de spus despre voi şi de judecat. Dar Cel ce M'a trimis pe Mine, adevărat este; şi ceea ce de la El am auzit, Eu pe acelea le grăiesc în lume“. Şi ei n'au înţeles că le vorbea de Tatăl. Deci le-a zis Iisus: „Când Îl veţi fi înălţat pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt, şi că nimic nu fac de la Mine Însumi, ci precum Tatăl M'a învăţat, aşa vorbesc. Şi Cel ce M'a trimis este cu Mine; nu M'a lăsat singur, pentru că Eu întotdeauna fac cele ce Lui îi sunt plăcute“. Grăind El acestea, mulţi au crezut într'Însul.

vineri, 19 septembrie 2014

Z 225

Inca o zi frumoasa de toamna! Cu ceva pericol de ploaie dar cald si placut!
Timpul trece cu o viteza uluitoare si tot ce ne ramane este sa trecem si noi cu el!

Imi facusem planuri sa plec in Romania insa nu mi se prea arata nici o portita prin care as putea iesi!
Nu stiu sa spun daca imi pare rau sa nu.
Imi lipseste energia de a ma investi intr-o astfel de calatorie, de a face aranjamente astfel incat lipsa mea de aici sa nu se simta... Si, cum nimeni nu poate face asta in locul meu... ma las si eu in voia Domnului!
Si m-a cam apucat un soi de melancolie... de toamna!


Spuneam, mai in vara, ca iau niste antioxidante concentrate - complemente alimentare.
Flacoanele s-au cam golit. Urmeaza acum sa iau niste prafuri pentru dezintoxicarea ficatului - NutriDetox Nature.
Ma gandesc cu destula greata la asta dar... sper ca, ajutandu-mi ficatul, sa mai scap de oboseala.
Reusesc destul de bine sa ascund asta dar nu vreu sa ajung sa deznadajduiesc din lipsa de forte! Ma tin si eu strans de Poalele Domnului!

EVANGHELIA ZILEI
Marcu VI, 45-53

In vremea aceea Iisus i-a silit îndată pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să meargă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El va da drumul mulţimii. Iar după ce le-a dat drumul, S'a dus în munte ca să Se roage. Şi făcându-se seară, corabia era în mijlocul mării, iar El singur pe ţărm. Şi i-a văzut cum se chinuiau vâslind, că vântul era împotrivă. Şi către a patra strajă a nopţii a venit la ei umblând pe mare şi voia să treacă mai departe pe lângă ei. Iar ei, văzându-L umblând pe mare, au crezut că e nălucă şi au strigat, fiindcă toţi L-au văzut şi s'au tulburat. Dar El le-a vorbit de'ndată şi le-a zis: „Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi!“ Şi S'a suit la ei în corabie şi vântul s'a potolit. Şi ei erau peste măsură de uimiţi în sinea lor, că nimic nu pricepuseră din minunea pâinilor, deoarece inima lor era împietrită. Şi trecând marea, au venit în ţinutul Ghenizaretului şi 
au tras la ţărm.

joi, 18 septembrie 2014

Z 224

Daca as spune ca totul este o splendoare... ar insemna sa mint. 
Nu. 
De cele mai multe ori imi este greu, dar ar fi si mai greu daca m-as lasa prada neputintelor. 
Incep sa ma doara incheieturile. E toamna si apoi se duc chimicalele care, desi rele pe termen lung, imi tineau durerile departe! (ma refer la cortizon)
Ma misc, gafaind, dar ma misc. Trebuie sa dau jos cel putin 3 kg, ca sa imi fie mai usor, dar nu cu o cura de slabire ci cu atentie.
Cred ca exista o panica a bolnavului de cancer, muta si nemarturisita, cu privire la slabire. 
Primul lucru ce-l spune medicul, cand incepi tratamentul, este sa ai grija sa nu slabesti. Undeva, in creier, se asaza informatia asta si mananci de frica. Numai ca nici sa te ingrasi nu este bine caci corpul nu poate duce si greutatea pe langa agresiunea chimica...
Oricum ai lua-o... e dificil!
Dar... odata intrat in acest carusel, nu ai ce face si... mergi inainte.

Cineva, dorind sa-mi faca un compliment, banuiesc, mi-a spus ca, daca ar fi fost in locul meu nu ar fi luptat atata! 
Eh, numai ca nu este in locul meu! Slava Domnului!

E mare lucru sa poti intelege pe aproapele tau! 
Ca sa-l intelegi insa trebuie sa plangi plansul lui (cum zice ieromomahul Hristostom Filipescu), sa te doara durerea lui, sa iei in calcul toate cele ce-i sunt date lui! 
Si sa nu zicem vorbe mari caci... nu se stie niciodata!
Ni se aratat explicit toate cele pe care nu le-am inteles! Asa inteleg eu vorba: dupa fapta si rasplata"!

Pe cei ce cred in Hristos ar trebui sa-i recunosti de departe, ar trebui sa-i simti alaturi cand plangi, cand suferi, cand esti in incercari. 
Dar ce putini stiu sa mangaie, caci de iubit este si mai greu!
Multi mergem la biserica, facem matanii, tinem post, dar nu stim sa-l cautam pe Hristos langa un bolnav, nu gasim timp pentru a sta de vorba cu cei rataciti in suferinte...
Nu suntem capabili sa fim crestini adevarati decat in masura in care ruga noastra catre Domnul ne da confort personal. 
Mai toate rugaciunile  sunt cam asa: "Ajuta-ne Doamne sa fim sanatosi, sa ne facem casa, sa avem serviciu, bani, copii sanatosi, sa ne luam examenele...!"

Ar trebui insa sa cerem mai intai ajutorul de a ne spori iubirea pentru aproapele nostru, respectand astfel cea mai mare dintre poruncile Domnului! Abia apoi sa ne gandim la binele nostru!

EVANGHELIA ZILEI

Marcu VI, 30-45

In vremea aceea s'au adunat apostolii la Iisus şi I-au spus toate câte au făcut ei şi au învăţat. Şi El le-a zis: „Veniţi numai voi-între-voi undeva la loc pustiu şi odihniţi-vă puţin“. Că mulţi erau cei ce veneau şi plecau, şi ei nu mai aveau timp nici să mănânce. Şi au plecat cu corabia către un loc pustiu şi ferit. Şi i-au văzut plecând, şi mulţi au priceput şi au alergat pe jos într'acolo de prin toate cetăţile şi au ajuns înaintea lor. Şi ieşind din corabie, Iisus a văzut mulţime mare şi I s'a făcut milă de ei, că erau ca nişte oi fără păstor, şi a început să-i înveţe multe. Dar făcându-se târziu, ucenicii Săi s'au apropiat de El şi I-au zis: „Locul este pustiu şi ora e târzie; dă-le drumul să meargă prin oraşele şi satele dimprejur ca să-şi cumpere de-ale mâncării“. Iar El, răspunzând, le-a zis: „Daţi-le voi să mănânce“. Şi ei I-au zis: „Să mergem noi să cumpărăm pâini de două sute de dinari şi să le dăm să mănânce?“ Iar El le-a zis: „Câte pâini aveţi? Duceţi-vă şi vedeţi“. Şi aflând ei, I-au spus: „Cinci pâini şi doi peşti“. Şi El le-a poruncit să-i aşeze pe toţi în cete-cete pe iarbă verde. Şi au şezut cete-cete, câte o sută şi câte cincizeci. Şi luând El cele cinci pâini şi cei doi peşti, privind la cer a binecuvântat şi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor ca să le pună înaintea lor; şi pe cei doi peşti i-a împărţit la toţi. Şi au mâncat toţi şi s'au săturat. Şi au luat douăsprezece coşuri pline cu fărâmituri de pâine şi ce rămăsese din peşti. Iar cei ce au mâncat pâinile erau cinci mii de bărbaţi. Şi El i-a silit îndată pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să meargă înaintea Lui de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El va da drumul mulţimii.

miercuri, 17 septembrie 2014

Z 223

Nu stiu sa-mi fi dedicat atata timp inainte sa ma imbolnavesc! Poate ar fi trebuit dar mi s-a parut mereu inutil! In general, le-am facut pe  toate in mare viteza, lasandu-ma pe mine la urma. Nu am suferit si nici nu mi s-a parut ca as fi avut nevoie de mai mult!Poate cu varsta se mai schimba lucrurile: nici nu mai ai viteza si ai nevoie de timp sa fii prezentabila!
Azi, cand ma "pomponez" atata, ma cam enervez,  dar sper sa ma obisnuiesc si sa reusesc sa fiu mai... eficienta!   

As dori sa pot dormi mai mult. Nu as spune ca sufar de insomnie dar adorm foarte greu. Nu iau medicamente pentru a dormi - asta mi-ar mai lipsi! - si incerc sa ma relaxez, sa respir corect si profund si sa alung orice gand tulburator din cap! Din nou deci timp si rabdare!
Totusi oboseala mea nu are nimic cu somnul! Ea este indusa de tratamentul pe care l-am urmat! 
Apoi nu prea eram eu in forma nici inainte de operatie. Imi tot ziceam sa ma fortez sa incep un program de revigorare insa nu am reusit.
Ce fac azi este deci mult peste puterile mele! Dar... merge. Totul este sa fii decis sa incepi si sa te tii apoi de program, incercand sa nu abandonezi si sa tii ritmul.
 

EVANGHELIA ZILEI

Marcu VI, 7-13

In vremea aceea i-a chemat Iisus la Sine pe cei doisprezece ucenici şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate. Şi le-a poruncit ca pe cale să nu ia nimic cu ei, în afară de toiag: nici pâine, nici traistă, nici bani în cingătoare; ci să fie încălţaţi cu sandale şi să nu se îmbrace cu două haine. Şi le zicea: „În orice casă veţi intra, în ea să rămâneţi până ce veţi pleca din locul acela. Şi dacă într'un loc nu vă vor primi, nici nu vă vor asculta, plecând de acolo scuturaţi-vă praful de sub picioare, spre mărturie împotriva lor. Adevăr vă grăiesc: În ziua judecăţii, mai uşor le vor fi Sodomei şi Gomorei decât cetăţii aceleia“. Şi plecând ei, le propovăduiau oamenilor, ca să se pocăiască. Şi scoteau mulţi demoni şi pe mulţi bolnavi îi ungeau cu untdelemn şi-i vindecau.

marți, 16 septembrie 2014

ZIUA 222

Buna dimineata intr-o zi de marti!
Azi m-am gandit sa va vorbesc despre auto masaj.

In lupta mea pentru revitalizarea organismului am inceput un program special, de criza i-as zice. 

Ma trezesc, imi fac o cruce si multumesc Domnului ca am mai apucat un rasarit, apoi, stand in pat, incep sa-mi frictionez corpul.
Dupa aceea imi citesc cateva rugaciuni si imi fac toaleta de dimineata. 
Beau o cana de suc proaspat, facut dintr-un mar, un morcov si o sfecla rosie mica si...abia apoi  imi incep ziua!

Exista nenumarate site.uri, carti, reviste,  cu si despre auto masaj. 
Candva, in Romania, am urmat o scoala de presopunctura, reflexoterapie si masaj.
Intre multiplele tipuri de tehnici de masaj am invatat si metoda ZAVERGIU.
Am fost foarte surprinsa sa gasesc la buchinistii de pe malul Sennei cartea doctorului roman "L'Hôpital préventif : la vitalité cellulaire "/ Mihai Zavergiu-Theodoru, o editie din 1975.

La varsta de 60 de ani, doctorul Mihai Zavergiu-Theodoru era atat de bolnav, incat considera ca nu mai are prea mult de trait. Diatezic prin nastere ("diateza" este un termen medical vechi folosit pentru a desemna particularitatea organismului de a intra in contact cu diferite boli, ca: alergiile, afectiunile reumatismale sau guta- din cauza conformatiei tesuturilor si organelor!), incercat de 21 de boli grave infectioase, se confrunta de la o vreme si cu placarde mari de pete pe torace si coate. ("placarde" este un termen medical dermatologic care defineste mai multe papule confluente, zone plate proeminente mai mari.)

Prin anii '60, sleit de puteri, imbatranit, doctorul Zavergiu continua totusi sa nu se dea invins, sperand ca va gasi o solutie pentru a-si imbunatati starea fizica si psihica.
Si a gasit ceva cat se poate de simplu: masajul. 

Ideea sa era de a antrena sangele din epiderma prin frictiuni, producand o vasodilatatie periferica. 
Foarte serios in demersul sau, dr. Zavergiu si-a facut zilnic acest masaj, timp de un an!  
Si... placardele au disparut! El si-a continuat "tratamentul" cu rabdare, pe langa masaj, mancand sanatos, respirand aer curat, facand miscare... 
Si asa a apucat 93 de ani!

Tehnica de auto masaj conform Metodei dr. Zavergiu se bazeaza pe efleuraj, adica frectie!

Se incepe astfel:
1. Frectia intregului cap: oasele temporal, frontal, ceafa, dosul urechilor, de 10-20 de ori fiecare os. (Se insista pe pavilionul urechii.)
2. Frectia degetelor de la maini: de la baza spre varf si invers, de 20 de ori. Frectia podului palmei si dosului palmei, tot de 20 de ori.
3. Frectia circulara a incheieturilor mainii si a intregului antebrat - de 10-20 de ori.
4. Frectia tuturor degetelor de la picioare, a gleznelor, talpilor, genunchilor, a intregului picior, pe fiecare parte, de cate 10-20 de ori.
5. Frectia fetei (de cate 10-40 de ori fiecare portiune).
    a. se unesc degetele medii (mijlociu si inelar) ale mainilor si cu ele se
frictioneaza pornind 
    de la radacina nasului in sus pana la insertia parului si in jos, pana la radacina nasului;
    b. se continua frectia intregii frunti, cu degetele aratator, mediu si inelar
unite, de la  
    sprancene in sus pana la insertia parului si in jos, pana la ureche;
    c. se continua frectia tot cu cele trei degete, de la coada ochiului in jos 
pana la maxilarul 
    inferior si inapoi (pe ambele parti deodata);
    d. cu degetele medii si inelare frictionam partile nasului, pornind de la radacina pana la
    frunte si inapoi;
    e. se frictioneaza orizontal maxilarul inferior.
5* Frectia ochilor: se frictioneaza sprancenele (du-te, vino), pleoapele si regiunea invecinata. Se misca globul ocular in toate directiile de 20 de ori.
6. Frectia gatului (de 20 de ori)
     a. se frictioneaza orizontal gatul cu toate degetele mainii, pornind
spre spate si inapoi;
     b. se continua frictionarea gatului cu clavicula si umarul, in fiecare parte.
7. Frectia bratelor: se prind si se strang intre degete muschii bratului, cat putem, apoi le dam drumul. Se repeta miscarea pe brat si antebrat, apoi se frictioneaza longitudinal de la cot spre umar si inapoi, de 10-30 de ori.
8. Frectia pieptului: se cuprinde axila cu toate degetele, se frictioneaza energic, se maseaza. Se continua frictiunea pe toata suprafata toracelui, cuprinzand cat mai mult si din spate, aducand frectia pana la linia mediana a toracelui. In regiunea cordului se insista mai mult.
9. Frectia omoplatului: se cuprinde cu degetele de la mana stanga umarul drept si se frictioneaza de 20-30 de ori de la umar (peste brat) pana la vertebre (pe sub brat), apoi toata suprafata omoplatului. La fel se frictioneaza omoplatul drept.
10. Frectia cefei: se frictioneaza cu ambele maini, orizontal, incepand de la baza craniului in jos. Cand exista dureri de cap, se frictioneaza de 100 de ori si chiar mai mult. Restul spatelui se frictioneaza cu un prosop lung de canepa facut sul, in diagonala si orizontal, insistand in regiunea lombara, mai ales cand avem dureri. Tot pentru dureri lombare, cuprindem cu mainile mijlocul, de la coloana vertebrala spre fata (degetul mare este spre fata), si masam puternic regiunea de la linia mediana spre exterior.
Ideal este ca masajul sa fie practicat integral, zilnic, dimineata, inainte de a ne da jos din pat.
Complementar se recomanda miscare in aer liber, mersul pe jos, exercitii de respiratie.
Auto masajul este benefic tuturor iar aceasta metoda nu contravine nici unei afectiuni. Bolnavii de cancer, de exemplu, nu prea au voie sa faca masaj traditional. In cazul metodei Zavergiu este vorba de frictiuni care optimizeaza circulatia sangvina si limfatica dand astfel forta organismului.

Oricine poate. E nevoie de vointa!




EVANGHELIA ZILEI

Marcu 
VI, 1-7

In vremea aceea a venit Iisus în patria Sa, iar ucenicii au mers după El. 

Şi fiind sâmbătă, a început să înveţe în sinagogă. Şi mulţi, auzindu-L, se mirau şi ziceau: „De unde are el acestea? Şi ce este înţelepciunea care i s'a dat, ca şi minuni să se facă prin mâinile lui? Oare nu este acesta teslarul, fiul Mariei, şi fratele lui Iacob şi al lui Iosif şi al lui Iuda şi al lui Simon?  Şi nu sunt oare surorile lui aici la noi?“  Şi se poticneau întru El. Şi Iisus le zicea: „Un profet nu este dispreţuit decât în patria sa şi între rudele sale şi în casa lui“. Şi n'a putut să facă acolo nici o minune, decât că Şi-a pus mâinile pe câţiva bolnavi şi i-a vindecat. Şi Se mira de necredinţa lor. Şi străbătea satele dimprejur, învăţând. Şi i-a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate.

luni, 15 septembrie 2014

ZIUA 221

Inca o zi frumoasa de toamna! Placuta, cu soare si cer senin, in care punem inceput bun unei noi saptamani!

Incerc sa imi testez puterile.
Am ales anumite trasee sa-mi apreciez anduranta. Am trecut asadar de la plimbarile pe teren plat la cele pe teren "accidentat"! Nu-i usor!
Oboseala este mai serioasa acum. In perioada tratamentului mai era ceva cortizon care ma ajuta.
Acum...  urc panta cu greu.
Nu este imposibil si, cu antrenament, totul este recuperabil.

Aseara am iesit. Este prima data cand mi-am lasat capul descoperit. Parul, crescut de un deget, are fasonul unei frizuri moderne!
Impreuna cu prietena mea  am cinat intr-un nou restaurant italienesc. Am mancat cam mult dar... a fost foarte bun si ne-am simtit bine!
Am constatat dealtfel ca am pus cateva kilograme pe mine, ceea ce nu este deloc de dorit. Prea multa atentie in a manca de toate... mi-a dat cheful de a manca mai mult!
Voi incerca sa diminuez cantitatile pe care mi le pun in farfurie si sa maresc timpul alocat miscarii.

Altfel... nu ma plang caci primesc zilnic dragostea celor din jur pe care o apreciez si din care imi trag puterea





EVANGHELIA ZILEI

Marcu V, 24-34


In vremea aceea Îl urma pe Iisus mulţime multă şi-L îmbulzea. Şi era o femeie care de doisprezece ani avea scurgere de sânge. Şi multe îndurase de la mulţi doctori, cheltuindu-şi toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergând înspre rău. Auzind ea de Iisus şi venind în mulţime şi fiindu-I în spate, s'a atins de haina Lui; că-şi zicea: „De mă voi atinge măcar de haina Lui, mă voi vindeca“. Şi îndată izvorul sângelui ei a încetat şi ea a simţit în trup că s'a vindecat de boală. Şi îndată cunoscând Iisus în Sine puterea ieşită din El şi întorcându-Se către mulţime, a întrebat: „Cine s'a atins de hainele Mele?“ Şi I-au zis ucenicii: „Tu vezi mulţimea îmbulzindu-Te, şi zici: cine s'a atins de Mine?...“. Şi El se uita împrejur s'o vadă pe aceea care făcuse aceasta. Iar femeia, înfricoşându-se şi tremurând, ştiind ce i se făcuse, a venit şi a căzut înaintea Lui şi I-a spus tot adevărul. Iar El i-a zis: „Fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace şi fii sănătoasă de boala ta!“


Doamne, ajuta-ne si pe noi, femeile bolnave de cancer, sa primim binecuvantarea Ta spre vindecarea nostra! Invata-i pe medici ce sa faca si da-le putere iar noua acea credinta tamaduitoare! Amin

DIN INVATATURILE PR ARSENIE BOCA


Fără ispite nu te poți mântui.
collaged74b63cb18a7297e

Mântuirea înseamnă un alt mod de a trăi, dobândirea altei firi, nu aceasta care o avem. Pentru că aceasta trebuie toată topită, scărmănată, omorâtă prin tot felul de ciopleli, altfel nu e cu putință să crească firea după Dumnezeu. Mântuirea e imposibilă fără ispite pentru că numai cu prilejul lor ne cunoaştem; dându-ți seama de greşeli şi felul cum puteai să rezolvi, adică cunoscând ceva în vremea ispitei, tot e ceva, adică este un început spre creşterea duhovnicească (aceasta în cazul încercării când ți se face îndreptare).
Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni, ci fiecare se ispiteşte de pofta sa (cuvântul Sfintei Scripturi). 

Ispitele au rostul:

1. De a ne umili, de a ne compromite chipul nostru cel iubit de noi, ochişorii noştri, în ochii noştri, în viața aceasta.
2. Dau prilejul să te cunoşti mai bine şi să-ți pierzi încrederea în tine însuți, şi te fac să alergi la cineva mai tare ca tine, la Dumnezeu.
3. De aceea îngăduie Dumnezeu ispitele, că ele au însuşirea de a ne observa mai bine răutățile noastre.
4. Ispita este indicatorul care dovedeşte mărimea duhovnicească la care eşti.

În încercări (ispite) îți trebuie o convingere, adică temelie puternică. Convingerile trăite sunt realități religioase, adică realități trăite. Convingerile să nu fie numai o bibliotecă în cap, ci să le trăieşti.
Ispitele te trag afară de la Hristos, spunându-ți: "Nu trăi o viață aşa de grea, nu-ți chinui tinerețea." 
Toate aceste momeli te sustrag de la temelia Hristos şi de la crucea Lui şi te dai spre plăcere, spre cruțare de sine. 
În încercări trebuie să ai o casă a ta, care să fie întărită pe o temelie puternică, să ai ceva trainic, un foc, un cărbune aprins în sufletul tău, care să-ți ajute ca în încercări să n-o luăm către noi, ci către Hristos. În felul acesta, încercările dovedesc de ți-e mai drag de tine sau de Hristos. Asemănarea cu casa clădită pe nisip. Pe ce temelie stai? Dacă este Hristos, treci prin toate cu veselie, dar trebuie să te laşi cu totul în conducerea lui Dumnezeu. Nu-i altă soluție decât să te îndrăgosteşti de Iisus, Care a trăit cândva în chip văzut. El continuă să fie cu noi până la sfârşitul veacurilor. Şi dacă am fi curați cu inima, L-am vedea şi acum.
La ziua judecății ne întreabă Dumnezeu: ce asemănare avem cu Iisus? Şi noi numai în cruce ne putem asemăna cu Iisus. Nu ne putem asemăna nici în înțelepciune, nici în putere, deci numai în cruce.

din Manuscrisele de la Sinaia ale Pr. A. Boca.

duminică, 14 septembrie 2014

Z 220



Evanghelia zilei
Înălţarea Cinstitei şi de Viaţă Făcătoarei Cruci

Evanghelia de la Ioan
XIX, 6-11, 13-20, 25-28, 31-35

In vremea aceea s-au sfătuit căpeteniile preoţilor şi bătrânii împotriva lui Iisus, ca să-L omoare, şi L-au dus la Pilat, zicând: „răstigneşte-l!, răstigneşte-l!...“. Zisu-le-a Pilat: „Luaţi-l voi şi răstigniţi-l, că eu nici o vină nu găsesc în el“. Iudeii i-au răspuns: „Noi lege avem, şi după legea noastră trebuie să moară, pentru că s'a făcut pe sine fiu al lui Dumnezeu“. Deci, când a auzit Pilat acest cuvânt, mai mult s'a temut. Şi din nou a intrat în pretoriu şi i-a zis lui Iisus: „De unde eşti Tu?...“. Dar Iisus nu i-a răspuns. Atunci Pilat I-a zis: „Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că putere am să te eliberez şi putere am să te răstignesc?“ Iisus a răspuns: „Asupra Mea n'ai avea nici o putere dacă nu ţi-ar fi fost dat de sus. Atunci Pilat, auzind cuvintele acestea, L-a dus pe Iisus afară şi a şezut pe scaunul de judecată, în locul numit Pardosit-cu-pietre, iar evreieşte Gabbata. Şi era Vinerea Paştilor, ca la al şaselea ceas; şi le-a zis Iudeilor: „Iată, împăratul vostru!“ Atunci ei au strigat: „Ia-l!, ia-l!, răstigneşte-l!...“. Pilat le-a zis: „Pe împăratul vostru să-l răstignesc?“ Arhiereii au răspuns: „Nu avem împărat decât pe cezarul...“. Atunci L-a dat pe mâna lor, ca să fie răstignit. Şi L-au luat pe Iisus şi L-au dus. Şi ducându-Şi crucea, a ieşit la locul ce se cheamă Al-Căpăţânii, căruia pe evreieşte i se zice Golgota, unde L-au răstignit; şi împreună cu El pe alţi doi, de-o parte şi de alta, iar la mijloc pe Iisus. Iar Pilat a scris şi titlu şi l-a pus pe cruce. Şi era scris: Iisus Nazarineanul, împăratul Iudeilor. Deci mulţi dintre Iudei au citit acest titlu, căci locul unde a fost răstignit Iisus era aproape de cetate. Şi era scris în evreieşte, latineşte şi greceşte. Şi lângă crucea lui Iisus stăteau mama Sa şi sora mamei Sale, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena. Atunci Iisus, văzând pe mama Sa şi pe ucenicul pe care-l iubea stând alături, i-a zis mamei Sale: „Femeie, iată, fiul tău!“ Apoi i-a zis ucenicului: „Iată, mama ta!“ Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine. După aceea, ştiind Iisus că de-acum toate s'au săvârşit, plecându-Şi capul, Şi-a dat duhul. Apoi iudeii, fiindcă era vineri, ca să nu rămână trupurile sâmbăta pe cruce – că era mare ziua acelei sâmbete –, l-au rugat pe Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ridice. Deci au venit ostaşii şi au zdrobit fluierele celui dintâi şi pe ale celuilalt, care erau răstigniţi împreună cu El. Dar venind la Iisus, dacă au văzut că de-acum murise, nu I-au zdrobit fluierele, ci unul din ostaşi cu suliţa coasta I-a împuns-o şi îndată a ieşit sânge şi apă. Şi cel ce a văzut a mărturisit, şi adevărată este mărturia lui.

sâmbătă, 13 septembrie 2014

Z 219

Daca ar fi sa imi aleg o zi din an, in care sa ma simt plenar in comuniune cu natura, aceasta ar fi o zi de septembrie, cand soarele nu arde dar straluceste pe cerul senin, de un albastru special... o zi fara vant, luminoasa si blanda, asa cum este cea de azi!

Am primit o carticica de rugaciuni,
pe care deja o indragesc si fara de care nu plec de acasa. Toate rugaciunile cuprinse in ea sunt datatoare de putere, acea putere de care ai nevoie ca sa infrunti o noua zi, plina de ispite si incercari, in care esti chemat sa fii la inaltime!
                                         


EVANGHELIA ZILEI

Matei XXIII, 1-12

In vremea aceea le-a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi, zicând: „Pe scaunul lui Moise s'au aşezat cărturarii şi fariseii; deci, pe toate câte vă vor spune faceţi-le şi păziţi-le, dar după faptele lor să nu faceţi, că ei spun, dar nu fac. Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. Şi toate faptele lor le fac ca să fie văzuţi de oameni; că-şi lăţesc filacteriile şi-şi măresc ciucurii de la poale. Şi la ospeţe le place să stea în capul mesei, iar în sinagogi pe scaunele cele dintâI şi să fie salutaţi în pieţe şi numiţi de oameni "Rabbi". Voi însă să nu vă numiţi "rabbi", căci unul este Învăţătorul vostru, Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi. Şi tată al vostru să nu numiţi pe nimeni pe pământ, căci Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri. Nici învăţători să nu vă numiţi, căci Învăţătorul vostru unul este, Hristos. Şi cel ce este mai mare între voi să fie slujitorul vostru. Iar cel ce se va înălţa pe sine va fi smerit, şi cel ce se va smeri pe sine va fi înălţat.



vineri, 12 septembrie 2014

Z 218

Un gand primit de la Martha, pe care il daruiesc si eu celor ce trec pe aici!
Doamne, ajuta!

Photo

Evanghelia zilei

Marcu V, 22-24; 35-43; VI, 1

In vremea aceea a venit la Iisus unul din mai-marii sinagogii, cu numele Iair; şi, văzându-L, I-a căzut la picioare şi L-a rugat mult, zicând: „Fiica mea este pe moarte; vino şi pune-Ţi mâinile pe ea, ca să scape şi să trăiască“. Şi a mers cu el. Şi mulţime multă Îl urma şi-L îmbulzea. În timp ce El încă vorbea, au venit de la mai-marele sinagogii, zicând: „Fiica ta a murit; de ce-L mai superi pe Învăţător?“ Dar Iisus, auzind cuvântul ce se grăise, i-a zis mai-marelui sinagogii: „Nu te teme. Crede numai!“ Şi n'a lăsat pe nimeni să meargă cu El, decât numai pe Petru şi pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui Iacob. Şi au venit la casa mai-marelui sinagogii şi a văzut tulburare şi pe cei ce plângeau şi se tânguiau mult. Şi intrând, le-a zis: „De ce vă tulburaţi şi plângeţi? Copila n'a murit, ci doarme“. Şi ei Îl luau în râs. Iar El, scoţându-i pe toţi afară, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce erau cu Dânsul şi a intrat unde era copila. Şi apucând-o pe copilă de mână, i-a grăit: „Talità kumi“, ceea ce se tâlcuieşte: „Fiică, ţie-ţi zic, scoală-te!“ Şi de'ndată s'a sculat copila şi umbla, că era de doisprezece ani. Şi au fost cuprinşi de uimire, de mare uimire. Şi El le-a poruncit cu stăruinţă ca nimeni să nu afle de aceasta. Şi le-a spus să-i dea copilei să mănânce. Şi a ieşit de acolo şi a venit în patria Sa, iar ucenicii au mers după El.

joi, 11 septembrie 2014

Z 217

Simt o neliniste ca si cum ceva rau are sa se intample.
Imi vine sa zic: "ce mai poate fi", insa, dupa toate cele traite in ultimul deceniu, stiu ca e mereu loc de ...  mai rau!
Este adevarat ca am avut si "presimtirea" ca ceva extraordinar o sa dea peste mine si nu a fost deloc asa! :)  Las deci toate deoparte si incerc sa ma linistesc. Am sa ma rog mai mult.
E drept ca, fiind bolnava de inima, este posibil sa am stari de angoasa absolut aleatorii...

Nelinistea asta o fi de la scrisoarea venita de la Fisc! :)
(Oricum nu sunt platitoare de impozit asa ca nu stiu de ce vor astia sa ma pedepseasca pentru ca am intarziat sa le spun asta! Au miliardari care-i fenteaza si ei se ocupa de mine care platesc... 0!?)

Sau poate o fi reactia subconstientului la Evanghelia de ieri...


EVANGHELIA ZILEI

 Marcu V, 1-20


In vremea aceea a venit Iisus în cealaltă parte a mării, în ţinutul Gadarenilor. Şi de'ndată ce El a ieşit din corabie, L-a întâmpinat din morminte un om cu duh necurat care îşi avea locuinţa în morminte; şi nimeni nu putea să-l lege nici cu lanţuri, pentru că de multe ori, fiind legat în obezi şi în lanţuri, el rupea lanţurile şi obezile, le sfărâma şi nimeni nu putea să-l potolească; şi neîncetat, noaptea şi ziua, era prin morminte şi prin munţi, strigând şi tăindu-se cu pietre. Iar văzându-L de departe pe Iisus, a alergat şi I s'a închinat. Şi strigând cu glas puternic, I-a zis: „Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu-Cel-Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuieşti!...“. Că îi zicea: „Duh necurat, ieşi afară din om!“ Şi l-a întrebat: „Care-ţi este numele?“ Şi I-a răspuns: „Numele meu este Legiune, că suntem mulţi“. Şi mult Îl rugau să nu-i trimită afară din acel ţinut. Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci care păştea. Şi L-au rugat, zicând: „Trimite-ne în porci, ca să intrăm în ei“. Şi El le-a dat voie. Şi ieşind duhurile necurate, au intrat în porci, şi turma s'a repezit de pe stâncă'n mare. Şi erau ca la două mii şi se înăbuşeau în mare. Iar cei care-i păzeau au fugit şi au dat de veste în oraş şi prin sate. Şi au venit să vadă ce s'a întâmplat. Şi s'au dus la Iisus; şi l-au văzut pe cel demonizat şezând jos, îmbrăcat şi întreg la minte, pe el, care avusese legiune de demoni; şi s'au înfricoşat. Iar cei care au văzut le-au povestit ce s'a făcut cu demonizatul şi despre porci. Şi ei au prins a-L ruga să plece din hotarele lor. Iar când intra El în corabie, cel ce fusese demonizat Îl ruga să-l ia cu Dânsul. Şi Iisus nu i-a îngăduit, ci i-a zis: „Mergi la casa ta, la ai tăi, şi spune-le cât a făcut Domnul pentru tine şi cum te-a miluit“. Iar el a plecat şi a început să vestească în Decapole câte a făcut Iisus pentru el; şi toţi se minunau.

miercuri, 10 septembrie 2014

Z 216

"Doamne, da-mi ... seninatatea de a accepta ceea ce nu pot schimba, curajul de a schimba ce imi sta in putere sa schimb si intelepciunea de a face diferenta intre ele." R.N.


Evanghelia de azi vorbeste despre frica cea care ne vine din lipsa sau putinatatea credintei.
Intre frica de Dumnezeu si duhul fricii este o deosebire abisala.
Caci frica de Dumnezeu este de fapt respectul, deferenta, deplina consideratie pe care suntem chemati sa o avem fata de "Cel Mare si Sfant este numele Lui"!

Duhul fricii nu vine de la Dumnezeu : “ Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă ” Timotei 1:7
Si totusi de multe ori duhul fricii ne domina, ne copleseste, amortind in noi simtirile cele bune, facandu-ne sa reactionam haotic, transformandu-ne, facandu-ne de nerecunoscut.
Cu frica asta trebuie luptat intr-un singur fel: crezand cu putere in Dumnezeu,  iubindu-L pe El in chip desavarsit caci “În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa şi cine se teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste.” (1 Ioan 4:18)
Cata incarcatura au cuvintele acestea! Frica ne pedepseste, frica ne descopera lipsa noastra de dragoste, indoiala in puterea Celui ce toate le poate!

Doamne, departeaza de la noi duhul acesta si asterne in sufletele noastre pacea Ta! Amin


EVANGHELIA ZILEI

Marcu  IV, 35-41

Zis-a Domnul ucenicilor Săi: „să trecem pe ţărmul celălalt“. Şi lăsând ei mulţimea, L-au luat cu ei în corabie aşa cum era; că erau şi alte corăbii cu El. Şi s'a făcut furtună mare de vânt şi valurile se prăvăleau peste corabie, încât corabia era aproape să se umple. Iar El era în partea dindărăt a corăbiei, dormind pe căpătâi. Şi L-au deşteptat şi I-au zis: „Învăţătorule, Ţie nu-Ţi este grijă că pierim?“ Şi El, sculându-Se, a certat vântul şi i-a spus mării: „Taci! potoleşte-te!“ Şi vântul a încetat şi s'a făcut linişte mare. Şi le-a zis lor: „De ce sunteţi aşa de fricoşi? Încă n'aveţi credinţă?“ Şi frică mare i-a cuprins şi ziceau unii către alţii: „Cine este oare Acesta, că şi vântul şi marea I se supun?“




marți, 9 septembrie 2014

Z 215

Evanghelia zilei

Marcu IV, 24-34

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: „fiţi cu luare-aminte la ceea ce auziţi! Cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura; iar vouă, celor ce auziţi, vi se va da cu adaos. Pentru că celui ce are i se va da; iar de la cel ce nu are se va lua şi ceea ce are“. Şi zicea: „Aşa este împărăţia lui Dumnezeu, ca un om care aruncă sămânţa în pământ, şi doarme şi se scoală, noaptea şi ziua, şi sămânţa răsare şi creşte fără ca el să ştie cum. Că pământul rodeşte de la sine: mai întâi pai, apoi spic, apoi grâu deplin în spic. Iar când rodul se coace, îndată trimite secera, că a sosit secerişul“. Şi zicea: „Cum vom asemăna împărăţia lui Dumnezeu, sau prin ce parabole ne-o vom închipui? Cu grăuntele de muştar care, la vremea când se seamănă în pământ este mai mic decât toate seminţele pământului; dar după ce se seamănă, el creşte şi se face mai mare decât toate legumele şi va face ramuri mari, încât sub umbra lui se pot sălăşlui păsările cerului“. Şi cu multe parabole ca acestea le grăia cuvântul, după cum erau ei în stare să înţeleagă. Iar fără parabolă nu le grăia; însă ucenicilor Săi le lămurea pe toate între El şi ei.