sâmbătă, 30 noiembrie 2019

PERIPLU BIBLIC DE LA VECHIUL TESTAMENT LA DELACROIX (7) LUPTA LUI IACOB CU DUMNEZEU


Capitolului 32 din Facerea, cel in care se descrie lupta lui Iacov de pe malul ... "Luptei" (Iaboc insemnand "lupta"!), ramane o adevarata provocare!

Hermeneutii au analizat acest fragment, considerat de toti  unul dintre cele mai misterioase texte ale Bibliei.  Pictori renumiti au transpus in imagine si culoare scena, Delacroix fiind unul dintre acestia.
Toti au incercat sa dezlege cumva misterul incontestabil al pasajului, unii fascinati, altii starniti de paradoxurile lui generatoare de controverse. 
Unii, din ratiuni ce tin de tentatii simbolistice ori din obsesia de a merge impotriva curentului, au pierdut calea.  
Am sa incerc aici sa sintetizez, fara pretentii eshaustiv-intelectuale, cam ce mi-a ramas mie in minte dupa ce am citit cate ceva, idei care m-au fascinat si m-au atins personal!
Asadar, in capitolul 32 din Facerea, gasim descrierea,
luptei lui Iacov cu... "cineva".
In cuvinte putine dar pline de contraste, textul invita la cautarea unei chei, la descifrarea unui intuit mister.
Iacov, sfatuit de Dumnezeu, cel care se reintorcea la casa tatalui sau, in Canaan, nu mai era chiar cel care plecase in pribegie, in urma cu 20 de ani. Acum era matur, avea familie (2 sotii, 11 copii si unul pe cale sa se nasca, mezinul Benjiamin!) si era bogat - avand multime de bogatii,  de turme si de robi ! 
Totusi  ceva ramasese neschimbat! Teama unei confruntari sangeroase cu fratele sau, Isav, ramasese aceeasi !

Asigurat cumva ca Dumnezeu ii era in preajma (dupa ce vazuse cetele de ingeri ai Domnului), Iacov isi ia totusi toate masurile de precautie, in cazul unui atac, incepand  trimiterea de daruri catre frate sau. 

Dupa ce isi pune familia la adapost, trecand-o raul Iaboc, el revine pe malul opus si asteapta, treaz de aceasta data, o confruntare pe care poate chiar o simte, o intalnire pe care o spera sau o intuieste
Separarea de familia lui si de ceilalti devine esentiala, de veme ce o cauta, singuratatea fiind o conditie fara de care nu te poti intalniri cu Dumnezeu!

La un moment dat, Cineva il ataca, si Iacov se lupta cu Acela pana la ivirea zorilor. Cine sa fie acest "cineva"
Este un om“(cum traduce Septuaginta)  sau este "un înger", cum aflam din Cartea lui Osea (12, 4-5)?
Este oare Dumnezeu Insuşi ("Israel" înseamna „cel ce s-a luptat cu Dumnezeu“) ori este om, Dumnezeu si inger, laolalta? Este cineva care luptă impotriva lui Iacov sau împreună cu el? 
Ar putea fi  împotriva lui Iacob si totodata impreună cu el?

O multime de hermeneuti, teologi, cercetatori, filozofi, au incercat, si inca mai incearca, sa dea un raspuns acestor intrebari pe care textul le genereaza.

Pentru crestini  Acela este mai mult decat un inger, ori un mesager. EL este Dumnezeu Insusi in trupul unui om, prefigurare a lui Iisus Hristos, Dumnezeu intrupat!

Daca in noaptea petrecuta la Betel, pe drumul spre Masopotania, Iacov traieste in vis o revelaţie - prin care afla taina lui Dumnezeu si primeste niste responsabilitati - pe malul Iabocului, tot noaptea, in stare de veghe de aceasta datael se intalneste cu Dumnezeu in Persoana

Lupta dintre cei doeste, la prima vedere, este lupta dintre doi oameni, Domnul luand infatisare de om, "golindu-Se pe Sine, intocmai lui Hristos", pentru ca Iacov, vazandu-L, sa  
supravietuiasca! 

Intunericul noptii pare sa fie o conditie: "Lasă-Mă să plec, că s-au ivit zorile!" zice Acela care, "văzând (...) că nu-l poate răpune, S-a atins de încheietura coapsei lui şi i-a vătămat lui Iacov încheietura!"

Zorii mijesc iar Iacov refuza sa-L elibereze pe adversar insa, si, intelegand ca nu se luptase cu un om oarecare,  vrea sa stie cine i-a fost adversarul si intreaba care ii este numele. 
Nu il va afla caci acesta este un cuvant sacru, pe care omul nu-L poate rosti! (Pentru ce imi ceri numele? El este minunat).

Desi este nevoit sa-si lase atacatorul sa plece  fara sa-i afle numele, Iacov va intui totusi ca „l-a vazut pe Dumnezeu fata in fata”.
Pentru Iacov finalul acelei lupte, in care nu a fost in mod evident invingator, nu este unul lamuritor asa ca cere o binecuvantare! "Nu Te las până nu mă vei binecuvânta"!
Atunci adversarul il intreaba:"Care îţi este numele?"

Acesta este momentul cheie in care viata lui Iacob basculeaza complet! 
Şi el a zis: "Iacov!" Zisu-i-a Acela: "De acum nu-ţi va mai fi numele Iacov, ci Israel te vei numi, că te-ai luptat cu Dumnezeu şi cu oamenii şi ai ieşit biruitor!"

Asadar lupta nu are invinsi pentru ca miza este alta!
Iacov Ii tine piept lui Dumnezeu, si aceasta atingere il  debaraseaza de orice frica, fiind astfel invingator in fata oamenilor (unchiul si socrul sau,Laban, cu toti ai sai, ca si  Isav, fratele sau)! 
Lupta corp la corp cu Dumnezeu i-a adus lui Iacov, pe langa  aceasta intangibilitate, si alte cateva beneficii esentiale.

- Mai intai el capata un nou nume, Israel, care vorbeste de la sine, inseamnand „cel care a iesit invingator cu Dumnezeu”!
- Primeste si binecuvantare meritata, care vine sa o faca uitata pe cea obtinuta prin inselaciune de la tatal sau!
- Mai presus de orice insa, Iacov traieste o transfigurare,
devenind un om nou
Dincolo de toate acestea, rana capatata in lupta, alaturi de noul sau nume, vor face ca aceasta renastere sa poata fi vizibila, sa fie perceputa si de ceilalti.

Cele doua intalniri tainice, care incadreaza exilul sau, fac din Iacov  un personaj special prin natura relatiei sale cu Dumnezeu, care l-a insotit efectiv in toti cei 20 de ani, de la plecare si pana la intoarcere. 

Aparitia lui Dumnezeu, in somn, la Betel, si intalnirea, fata catre fata cu Acesta, in stare de veghe, la Iaboc, sunt dovada evolutiei sale spirituale, petrecuta in tot acest timp, o dovada a cresterii capacitatii sale de perceptie a divinului!

Alaturi de Avraam si Isaac, Iacov/Israel este cel de-al treilea patriarh al iudeilor.
El va purta numele poporului sau iar copiii lui vor fi conducatorii primelor triburi din care se va naste statul Israel de mai tarziu.
Si ar mai fi cateva aspecte care fac din Iacov un personaj unic: 
- A fost primul care a pleacat din Tara Canaanului, dupa unii anticipand astfel exilul de mai tarziu al poporului evreu.
- Intoarcerea lui din exil sta la baza idei potrivit careia poporul evreu este predestinat sa se intoarca pururea in tara promisa!

- Potrivit Bibliei, Iacov este primul om care a stabilit cu Dumnezeu o relatie de parteneriat, de colaborare, si nu una de supunere neconditionata!
Ma opresc aici, chiar daca nu am atins nici o zecime din cele cate s-au spus si scris despre acest subiect. 

Parcurgand acest text, analizandu-l, poti intelege ca, asa cum Iacob a trebuit sa lupte pentru a renaste, fiecare dintre noi avem de purtat propria noastra lupta. 
Provocarile vietii sunt tot atatea sanse de a evolua, de a creste spiritual, de a ne transforma, de a deveni omul pe care il asteapta Dumnezeu in capul scarii ceresti! 
Fiecare experienta care lasa in trupul nostru o rana este o treapta urcata, fiecare batalie este o izbanda fata de noi insine si fata de lume, o apropiere de Dumnezeu, care se coboara pe Sine pentru ca noi sa putem urca! 
Minunat, nu-i asa?

Va urma...

Urmatoarea  si probabil ultima postare legata de acest subiect va fi dedicata picturii lui Delacroix, de la care a pornit totul!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu