miercuri, 1 septembrie 2021

1 SEPTEMBRIE - INCEPUTUL ANULUI BISERICESC


„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: 
Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că zidiți mormintele prorocilor și împodobiți pe ale drepților și ziceți: Dacă am fi fost noi în zilele părinților noștri, n-am fi fost părtași cu ei la vărsarea sângelui prorocilor. Așadar, mărturisiți voi înșivă că sunteți fii ai celor ce i-au ucis pe proroci. Dar voi întreceți măsura părinților voștri! Șerpi, pui de vipere, cum veți scăpa de osânda gheenei? 
De aceea, iată, Eu trimit la voi proroci, și înțelepți, și cărturari; dintre ei veți ucide și veți răstigni; dintre ei veți biciui în sinagogi și-i veți urmări din cetate în cetate, ca să cadă asupra voastră tot sângele drepților răspândit pe pământ, de la sângele dreptului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-ați ucis între templu și altar. Adevărat grăiesc vouă: Vor veni acestea toate asupra acestui neam. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe proroci și cu pietre ucizi pe cei trimiși la tine! De câte ori am voit să-i adun pe fiii tăi, după cum adună pasărea puii săi sub aripi, dar nu ați voit! Iată, casa voastră vi se lasă pustie; căci vă zic vouă: De acum nu Mă veți mai vedea până când nu veți zice: «Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului».”
MATEI 23: 29-39


Azi incepe Noul An liturgic!

Nu intamplator rugaciunile noastre se sfarsesc si incep cu ingenunchierea in fata Maicii Domnului!
Anul liturgic se incheie asadar cu cinstirea Adormirii Sfintei Marii si incepe cu Sarbatoarea Nasterii Ei!

Caci "Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de Domnul!"(Luca 1:46)

Sa punem, deci, inceput bun Noului An de Rugaciuni, incercand sa facem un pic mai bine, un pic mai mult si mai cu folos, sa invatam sa iubim si ce nu e carne din carnea noastra! 
Dand iubire, primim iubire!

Si, primul exercitiu necesar ca sa putem iubi e sa evitam sa-l judecam pe celalalt.
...

Astazi ni se propune spre meditatie partea finala a capitolului 23 al Evangheliei dupa Matei!

Desi am putea crede ca textul este exclusiv o condamnare a iudeilor, el imi pare a fi mai curand un discurs ținut de Iisus (un evreu), scris de Matei (si el evreu) adresat unei comunități iudaice pe cale sa devina creștina si, astfel, cuvintele  devin absolut valabile si pentru noi, creștinii de azi - fiind o
 punere in lumina a ipocriziei omenesti…

Acest discurs incepe cu primele 12 versete al acestui capitol, prin demascarea defectului major al fariseului care este ipocrizia
Ipocritul este cel care sustine teorii dar care nu împlinește nimic din ce spune, diferenta între a spune și a face fiind tocmai acel ceva care il distruge pe om, făcându-l sa traiasca in minciună, spunand chiar adevarul !

După primele 12 versete, urmeaza un sir de șapte vai-uri, pentru ca, la versetul 32, sa se puna rezolutia:
 "voi întreceți măsura părinților voștri"!

Sa ne gandim un pic: 
Textul reda un discurs rostit de Iisus, adresat celor din vremea Sa. Evanghelistul Matei impartaseste aceste cuvinte „alor săi”, la 40 de ani după Iisus, iar Evanghelia o citim astăzi noi, după 2000 de ani… 
Asadar  fraza :să cadă asupra voastră tot sângele drepților răspândit pe pământ, de la sângele dreptului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Varahia, pe care l-ați ucis între templu și altar, este mereu valabilă!

Dar se va rupe oare blestemul acesta ? 
Potrivit fortei pacatului, toți i-am ucis pe profeți, dar ne scuzăm tandru, considerand ca de vina nu suntem noi ci părinții noștri… Acest lant se poate rupe insa doar atunci când ne asumam si noi, personal, vina!  

Desi textul este un discurs adresat fariseilor si carturarilor timpului lui Iisus, osanda pentru fatarnicie, despre care se vorbeste aici, vine pana la urma pentru oricine, nu doar pentru iudeii de atunci ori de azi!

Numai atunci când ma socotesc parte, când descopăr si în mine indiferenta, violența împotriva profetului, incapatanarea de a nu mă schimba, dorinta de a-mi justifica comportamentul și ideile, cu orice preț… Numai asa se pot indrepta lucrurile! 
Asta inseamna pocainta!

Domnul ne vrea in jurul Sau pe toti, adunati sub aripa Sa ocrotitoare! Iubirea Sa, revarsata asupra nostra, este astfel sporita in noi, facandu-ne capabili sa o redaruim semenilor!
Risipirea noastra insa, in cele ale lumii, pune distanta intre noi si Dumnezeu, stinge iubirea, oricat de arzatoare ar fi fost ea!

Toate au un pret! 
Pretul pentru necredinta sau ipocrizie pare a fi scump. Dar, prinsi in ispitele lumesti, cine se mai gandeste la plata? 

Momentul intalnirii cu Dumnezeu este cel in care vom fi cu totii - credinciosi sau nu, sinceri ori fatarnici - in masura sa recunoastem Cine Este Cel care Este!
Si asta va fi pentru noi, cei care prea des ne-am indoit, prea mult ne-am prefacut, L-am uitat, ori L-am parasit...  cea mai grea dintre pedepse: durerea de a nu fi putut iubi 

Un An Nou mai bun, cu belsug de dragoste si unire intre noi!

2 comentarii:

  1. Multumesc pentru postare, draga Cita!
    Sa fii inconjurata de belsug, dragoste si sanatate in acest Nou An Liturgic!

    Imbratisari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc Suzana, draga, pentru frumoasa urare, pe care ti-o intorc cu mare drag!
      Sper sa gasim cu totii in noi fortele necesare pentru a trai frumos in sinele nostru si impreuna cu cei cu care vietile noastre intra in conexiune!
      Un an bun si o luna septembrie minunata!

      Ștergere