Asa ar trebui sa ne prezentam in fata lui Dumnezeu!
Intrand in biserica, venim la Sfanta Cina a Domnului!
O facem pentru a ne impartasi, cu Duhul Sfant, apoi cu trupul si sangele Mantuitorului!
El se frange acolo, pe Masa Sfanta, si ni se ofera spre sfintirea noastra!
Cum dar ne-am permite sa ne foim in timp ce El se naste, se rastigneste, moare si inviaza pentru noi?
Cand suntem invitati la masa, la prieteni, ne imbracam frumos, luam un buchet de flori si ne straduim sa nu intarziem. Nu e frumos sa suparam gazda!
Cand ajungem, salutam, ne imbratisam si cautam respectuos sa urmam regulile casei. Nu umblam prin casa oamenilor, nu le deschidem frigiderul si nici nu le tulburam programul.
Nu iesim pe terasa cand se aduce friptura si nici nu plecam inainte ca masa sa se fi incheiat.
De ce atunci, venind la biserica, am intarzia, am vorbi, ne-am plimba pe la icoane, in timp ce se savarseste Liturghia, sau am pleca inainte ca ea sa se termine?
Desigur, si la o invitatie lumeasca, ca si la venirea la biserica, pot fi cazuri speciale, in care regulile nu sunt riguros respectate, insa de ce am fi cu oamenii protocolari si respectuosi si cu Dumnezeu ne-am permite orice?
Se tot vorbeste printre detractori, ca biserica sperie oamenii tot pomenind despre frica de Dumnezeu. Personal constat ca, la noi, la ortodocsi, nu e nici macar condescendenta, ca de frica... nici nu poate fi vorba!
Bisericile noastre sunt pline de credinciosi dar in ele e o continua foiala. Se vine la orice ora, se pleaca la fel, si fiecare isi face "programul propriu"! Vestimentatia este fara nici o noima - gen: trecem si pe la biserica inainte sa iesim la plaja asa ca... ce daca suntem sumar imbracati!
La catolici... unele locasuri de cult sunt de-a dreptul goale, insa cei ce vin la Liturghie... o fac cu smerenie!
Frica de Dumnezeu implica respect, rigoare, reguli, ascultare.
Desigur, El e bun, drept, iertator... dar nu putem sa-L tratam ca pe prietenul cu care mergem la o bere!
In Casa Domnului trebuie sa fim cuvinciosi, smeriti, atenti la Cuvintul Sau! Nu e destul sa ne chemam crestini, sa mergem sa ne inchinam la icoane, fara sa facem cele cuvenite; nu e primita nici o ruga daca nu respectam legile Lui - si pe cele de buna cuviinta ca si pe cele de buna omenie!
Caci zice Domnul:
Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.
Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: Doamne, Doamne, au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut? Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea.
(Matei 7, 21-23)
