marți, 28 ianuarie 2020

Evanghelia zilei de azi - MARCU 12: 18-27

Acum cativa ani, a aparut in librarii o carte, destul de voluminoasa, cu un titlu atractiv si in spiritul vremurilor:
"Cum sa traiesti mult si bine!"; cartea e scrisa de dr. Michel Cymes, un doctor foarte prezent in media franceza,
moderator tv foarte cunoscut si de succes, care face o serie de emisiuni cu priza la public despre sanatate si nu numai!

Cartea se vrea un fel de "manual" cu sfaturi de... viata lunga, de tipul: "Intreaba-te zilnic cat din ce ai facut a fost ... din placere!"

Am ales anume aceasta fraza, pentru ca ea este cumva firul rosu al cartii.

Socotesc ca este foarte greu sa stii cat ai facut din si cu
placere
, in vremurile acestea in care placerea s-a banalizat, prin abuz de utilizare!
Lucrurile simple, care altadata constituiau adevaratele
bucurii ale vietii, trec azi absolut neobservate.

Asta pentru ca, devenind robi ai placerilor lumesti de tot felul, consumandu-le mereu si haotic,  in timp, ele au devenit natura, firescul cotidian care, prea folosit, nu mai are nici un haz!

Daca, urmand acest tip de sfaturi, te poti "conserva", incetinind pentru un timp nedefinit evolutia imbatranirii naturale, stiind ca nemurirea este posibila doar Dincolo... nu poti sa nu te intrebi: "la ce bun sa traiesti mult, daca nu o faci pentru vesnicie?

Si la vesnicie nu se ajunge prin placere ci prin iubire,
rugaciune, pocainta si chiar prin suferinta!

Daca ar fi ca in Cerul dumnezeiesc sa fie ca si pe pamantul omenesc... pentru ce atunci ar mai fi murit Fiul lui Dumnezeu pe Cruce?

Corect si necesar, chiar indispensabil, ar fi ca, in serile in care meditam, sa ne rugam nu neaparat pentru o viata lunga pur si simplu, ci pentru o viata prin care sa primim ca rasplata accesul la vesnicie!

Intrebarea pusa sinelui nu se poate referi in acest caz la placere ci mai curand la jertfa!

Intreaba-te, asadar, in fiecare seara ce si cat ai facut tu de-a lungul zilei pentru Dumnezeu!
Cat ai dat aproapelui, cat te-ai smerit, cat te-a durut pentru greselile tale, cat te-ai ostenit sa te schimbi ca sa fii Dincolo ca îngerii in ceruri ?
„În vremea aceea au venit la Iisus saducheii, care zic că nu este înviere, și-L întrebau zicând: Învățătorule, Moise ne-a lăsat scris că, de va muri fratele cuiva și va rămâne femeia fără copii, să ia fratele său pe femeia lui și să ridice urmaș fratelui. Și erau șapte frați. Și cel dintâi și-a luat femeie, dar, murind, n-a lăsat urmaș. Și a luat-o pe ea al doilea, și a murit nelăsând urmaș. Tot așa al treilea. Și au luat-o toți șapte și n-au lăsat urmaș. În urma tuturor a murit și femeia. La înviere, când vor învia, a căruia dintre ei va fi femeia? Căci toți șapte au avut-o de nevastă. Și le-a zis Iisus: Oare nu pentru aceasta rătăciți, neștiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? Căci, după ce vor învia din morți, nici nu se mai însoară, nici nu se mai mărită, ci sunt ca îngerii în ceruri. Iar despre morți, că vor învia, n-ați citit oare în cartea lui Moise, când i-a vorbit Dumnezeu din rug, zicând: «Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov»? 
Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii. Deci voi sunteți în mare rătăcire.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu