duminică, 14 iulie 2019

Duminica a 4-a după Rusalii si vindecarea la distanta

Azi suntem invitati sa meditam asupra unei pericope care relateaza una dintre minunile Mantuitorului - anume aceea a Vindecarii slugii sutaşului, din Evanghelia dupa Matei 8, 5-13.

„În vremea aceea, pe când Iisus intra în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, rugându-L şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit. 
Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. 
Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai spune un cuvânt şi se va vindeca sluga mea. Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face. 
Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: Nici în Israel n-am găsit atâta credinţă. Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în Împărăţia cerurilor. Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Şi a zis Iisus sutaşului: Du-te, fie ţie după cum ai crezut. Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela.”

Sutasul despre care se face vorbire aici, era un fruntas al armatei romane imperiale, care stapanea Iudeea la acea vreme!
Nu impartasea credinta evreilor dar o respecta - intr-atat incat, conform relatarii lui Sf.Ev.Luca, care pomeneste si el aceasta minune, chiar le zidise localnicilor o sinagoga!
Sutasul ii cere Mantuitorului favoarea de a-i vindeca sluga bolnava, convins fiind ca El era in stare sa o faca fie si doar rostind un singur cuvant!

Caci minunea facuta de Iisus in acest caz este diferita de celelalte, in sensul ca, aici are loc o vindecare miraculoasa facuta "la distanta", doar prin cuvant, fara ca Mantuitorul sa puna mana sau sa-l priveasca pe cel vindecat! Asa cum dealtfel sutasul a si intuit!


Momentul acesta este relatat,  cu mici deosebiri, atat in Evanghelia după Luca (cap 7, 1-10),  precum si în Evanghelia după Ioan (cap4, 46-54),  si cred ca nu este lipsit de interes sa le privim un pic pe toate pentru a completa tabloul.

In cele doua evanghelii sinoptice - Matei si Luca - intamplarea este, in lini generale, aceeasi, fiind vorba de un sutas care se roaga Mantuitorului pentru vindecarea slugii sale. (personal, sau prin intermediari) diferenta constand in aceea ca Matei este mai succint, in vreme ce Luca da si niste detalii privind vrednicia centurionului despre care evreii spun ca: "Vrednic este să-i faci lui aceasta, Căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a zidit sinagoga"!

Când Hristos Se apropie de casa sutasului, acesta trimite prieteni (potrivit ev. Luca) care să Îi spună lui Hristos că nu se simte vrednic ca Mantuitorul să vină la el, să Se deranjeze pentru el, el avand încredere că de va spune fie si un cuvânt, se va împlini dorința lui!

.Şi după ce a sfârşit toate aceste cuvinte ale Sale în auzul poporului, a intrat în Capernaum.
Iar sluga unui sutaş, care era la el în cinste, fiind bolnavă era să moară.
Şi auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să vină şi să vindece pe sluga lui.
Iar ei, venind la Iisus, L-au rugat stăruitor, zicând: Vrednic este să-i faci lui aceasta,
Căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a zidit sinagoga
.
Iar Iisus mergea cu ei. Şi nefiind El acum departe de casă, a trimis la El prieteni, zicându-I: Doamne, nu Te osteni, că nu sunt vrednic ca să intri sub acoperământul meu.
De aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic să vin la Tine. Ci spune cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea.
Căci şi eu sunt om pus sub stăpânire, având sub mine ostaşi, şi zic acestuia: Du-te, şi se duce, şi altuia: Vino, şi vine, şi slugii mele: Fă aceasta, şi face.
Iar Iisus, auzind acestea, S-a minunat de el şi, întorcându-Se, a zis mulţimii care venea după El: Zic vouă că nici în Israel n-am aflat atâta credinţă;
Şi întorcându-se cei trimişi acasă, au găsit sluga sănătoasă.
 
(Luca 7, 1 - 10)

In Evanghelia dupa Ioan, relatarea e un pic diferita, fiind vorba, de data asta, de fiul "unui slujitor regesc" , intalnirea avand loc in Cana Galileii, minunea fiind consemnata ca fiind a doua, dupa cea petrecuta la Nunta din Cana Galileii. 
Din aceasta relatare aflam ca "Acesta, auzind că Iisus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi Îl ruga să Se coboare şi să vindece pe fiul lui, că era gata să moară."

Deci iarăşi a mers în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Şi era un slujitor regesc, al cărui fiu era bolnav în Capernaum.
Acesta, auzind că Iisus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi Îl ruga să Se coboare şi să vindece pe fiul lui, că era gata să moară.
Deci Iisus i-a zis: Dacă nu veţi vedea semne şi minuni, nu veţi crede.
Slujitorul regesc a zis către El: Doamne, coboară-Te înainte de a muri copilul meu.
Iisus i-a zis: Mergi, copilul tău trăieşte. Şi omul a crezut cuvântului pe care i l-a spus Iisus şi a plecat.
Iar pe când cobora, slugile lui, l-au întâmpinat spunându-i că fiul lui trăieşte.
Şi cerea, deci, să afle de la ele ceasul în care i-a fost mai bine. Deci i-au spus că ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.
Aşadar tatăl a cunoscut că în ceasul acela a fost în care Iisus i-a zis: Fiul tău trăieşte. Şi a crezut el şi toată casa lui.
Aceasta este a doua minune pe care a făcut-o iarăşi Iisus, venind din Iudeea în Galileea. 
(Ioan 4, 46 - 54)

Revenind la textul mateian, observam ca Hristos ii laudă credința centurionului, a acelui „necredincios”, care nu era din neamul lui Avraam și care nu Il cunostea pe Dumnezeu. 
Credinta acestui demnitar roman nu era legata de  dumnezeirea lui Hristos, cât de puterea Lui de a face această minune, ca Unul ce are stăpânire asupra morții. 
Vindecarea are ca urmare convertirea întregii sale familii !("Şi a crezut el şi toată casa lui." Ev.Ioan 4, 53)

Şi a zis Iisus sutaşului: Du-te, fie ţie după cum ai crezut. Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela.”

Spunandu-i "Du-te", Iisus  il convinge pe sutas sa creada, iar faptul ca sluga acestuia chiar s-a vindecat dovedeste ca Mantuitorul i-a implinit dorinta, apreciindu-i increderea!


"Evanghelia de azi ne propune să medităm la cum trebuie să ne raportăm la semenii nostri aflati în suferință, aceia care nu  împărtășesc neapărat aceeași credință cu noi. 
Îi vedem pe evrei că Îl roagă pe Mântuitorul să facă ceea ce ei cer pentru centurion, căci el le zidise sinagoga. 
(cf.ev. Luca 7, 4 -5) !
Purtarea aceasta de grijă pe care a avut-o centurionul pentru evrei se va întoarce, iata, asupra lui care, în final, va crede în Hristos, va descoperi adevăratul sens al existenței. 

 „Aşa să lumineze lumina voastră îna­intea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (cf Ev.Matei 5, 16).

Suntem tentați uneori să ne izolăm, stransi in chingile unor parametri de gândire egoista, enclavista, exclusivinsta - pe care Hristos Domnul le observa la evreii epocii - care, în mod egoist, considerandu-se urmașii  lui Avraam, dar nefăcând faptele pe care Avraam le făcuse, se considerau beneficiari de drept ai harului dumnezeiasc!
Or, Evanghelia ne arată lămurit că noi suntem mijlocul, instrumentul, prin care Dumnezeu caută pe tot omul adus la viață de El, să îl mântuiască, dar aceasta doar dacă și noi vom acționa înțe­lept!

Elementul comun în relatările acestui moment este deci iubirea, adică relația apropiată, pe care o are cel care cere minunea pentru cel care are nevoie de vindecare! 
În două relatări este vorba despre slugă, iar în a treia despre fiu. 
Fiul este un laitmotiv al propovăduirii, fiul risipitor, fiul rănit de păcat care suferă și are nevoie de iubirea vindecătoare a Domnului!
Sluga - chip al celui care este și mai instrainat prin păcatele sale -  are nevoie de aceeași iubire. 

Cum ar putea omul să se vindece fără iubirea cea dătătoare de viață

Iar, dacă omul, din cauza  păcatului, nu mai reuseste sa ajunga la Hristos, cum să îi pretindem de prima dată să se ridice singur din mocirla in care a cazut fara ca noi sa alergăm cu cereri și rugăminți la Hristos pentru acesta? 
Biserica este oglinda Mirelui, prin reflexia harului venit prin Hristos ca să ii tămăduiască pe toți cei care privesc spre Lumina ce intra în Biserică!

"Greșim amarnic împotriva iubirii lui Dumnezeu și a jertfei Mântuitorului Hristos dacă nu ne rugăm pentru semenii în suferință pe motive confesionale! 
De fapt, boala, suferința, ni se prezintă ca un moment de solidaritate cu cei aflați în neputință, ca o posibilitate de a-L lăsa pe Hristos să atingă inima celui rănit. 
Într-un comentariul al Sfântului Chiril se vorbește de o dublă vindecare: a fiului în suferință, dar și a tatălui care a cerut acest lucru pentru fiul său
Iată cum Domnul caută să ne facă pe toți să ne împărtășim de harul Său."* Pr. Adrian Iuga este preot paroh la Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Nantes, Franța

Nimeni nu detine monopolul asupra harului lui Dumnezeu! Datoria nostra este sa tindem a fi "desăvârşiţi, precum Tatăl (...)Cel din ceruri desăvârşit este"!
Asupra cui se va rasfrange acesta... este taina lui Dumnezeu!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu