duminică, 6 martie 2016

DUMINICA INFRICOSATOAREI JUDECATI

este ziua care da semnalul intrarii in Marele Post!


Infricosatoarea Judecata este Judecata finala, si despre ea stim... si nu prea.
In mintea mea, de exemplu, s-a clarificat destul de tarziu ideea celor doua judecati - pentru ca avem de trecut doua judecati!

Inainte de a intra in subiect, trebuie subliniat ca Dumnezeu este iubire si nu  actioneaza niciodata din razbunare. El nu s-a preocupat sa creeze mijloace spre a chinui omul!
Tot ceea ce ne asteapta... Dincolo este numai si numai consecinta propriilor noastre fapte si alegeri!

Care vor fi asadar cele doua judecati?

Prima va fi judecata personala - careia ii facem fata fiecare in parte dupa moartea noastra - si care este o judecata a sufletului!
Fericirea de dupa moarte, ca si chinurile, nu vor cunoaste atunci intensitatea maxima! Pacatosii destinati iadului, dupa judecata personala, nu  cunosc inca toate consecintele pacatelor lor, si astfel si chinul lor este mai putin intensIn aceasta etapa, multi dintre ei vor avea sansa de a iesi din iad prin rugaciunile Bisericii si ale celor vii, deci nu sunt epuizate sansele salvarii!
Sf. Ioan Gura de Aur cere chiar credincosilor sa se roage pentru morti pentru ca "daca cel mort e pacatos, sa i se deslege pacatele; iar de e drept, sa castige un adaus de plata si rasplata».

Cea de a doua judecata, cea finala, va avea loc la cea de-a doua venire a Mantuirorului! Atunci judecati vor fi deopotriva cei vii ca si cei morti si va fi o judecata complexa care implica si trupul (cei morti inviind!), destinat a indura nefericirea sau a trai fericirea pentru eternitate!
Dumnezeu a lasat in grija Fiului Sau sarcina judecatii! 
Si cata dragoste pentru om este in acest demers!
Caci Fiul, care a trecut prin starea de om  - a fost trist, a plans, a flamanzit, s-a infuriat, a fost ispitit, a fost tradat, chinuit - este in masura sa inteleaga fiinta noastra in complexitatea ei!

În cazul expus in evanghelia din aceasta duminica  este vorba azadar de judecata finală, "Când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale." Acela va fi momentul in care Dumnezeu va încheia toate socotelile lui cu lumea noastra.

Judecata din urmă va fi un moment planetar, plin de neprevazut, de surprize neasteptate, ca si de totala noastra dezvaluire!
Se zice ca omul va trai cea mai mare si desavarsita rusine posibila! Caci totul, si fapta si gandul, va fi dat pe fata!
Ordinea lucrurilor se va schimba si, daca ne amintim, Dumnezeu ne‑a atenționat prin Domnul Hristos  că cei care  în veacul de acum sunt "cei dintâi vor fi cei de pe urmă" în veacul viitor și, invers, cei care par lumii acum ca cei de pe urmă și desconsiderati, vor fi cei dintâi cinstiți in imparatia lui Dumnezeu, după pronunțarea sentinței.

"La acea judecată, fiecare va trebui să dea seama nu numai de orice faptă gravă comisă împotriva aproapelui, ci și de orice calomnie (Mat. 12, 36), chiar și de gândurile rele.
Pe de altă parte, fiecare va fi judecat cu aceeași măsură pe care a folosit‑o el față de aproapele său (Mat. 7, 1‑5).
O foarte mare greutate pentru ba­lanța divină o va avea iubirea ori indiferența dovedite prin fapte față de ceilalți oameni.
Omul nu va fi invinuit pentru lucruri imposibile și cu totul ieșite din comun, care nu sunt la îndemâna oricui, ci pentru lucruri simple, dar care sunt expresia iubirii, așa cum recomanda și Isaia; „împarte‑ți pâinea cu cel flămând și adu‑i în casa ta pe nenorociții fără de adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă‑l!”(cap. 58, 7)." 

Nu cred ca este nevoie sa-i cautam prin Africa pe cei singuri, goi si flamanzi, inchisi ori bolnavi! Langa noi sunt oameni inchisi in sinele lor, singuri si tristi, infometati de bucurie, dezbracati de caracter, ori bolnavi de tot felul de boli ale secolului...
Poate ca putem imbraca saraci dar sa nu reusim sa fim in armonie cu rudele, putem face pomeni si sa nu fim in stare de gesturi umane sau de ganduri bune fata de cei in preajma carora traim ori muncim... si atunci cred ca gesturile caritabile pier!Uneori un telefon poate salva o viata, insenina un suflet trist! Un mesaj, care nu costa azi nimic, poate alunga un gand de disperare!
Daca ne gandim ca ne impartasim cu  trupul si sangele Mantuitorului si ca astfel devenim posesori ai dumnezeirii, suntem obligati sa ne depasim gandul continuu la propria persoana si la binele nostru egoist! Asta conteaza si nu masina, piscina, casa, lucruri pentru care am facut compromisuri, am mituit, am mintit, am inselat...!

Cum scopul trecerii prin viata a crestinului este sa ajunga in Imparatia lui Dumnezeu, stiind de toate cele care ii interzic accesul, el ar trebui sa traiasca cu grija, gandind mereu la ceasul cand Domnul ii va impartii pe oameni in demni si nedemni si smerindu-se pentru tot ce nu a reusit sa implineasca! 

Postul este un prilej de  reflectie prin nevointa si smerenie, spre a regreta neascultarea. Este ocazia schimbarii din adancul nostru, cea pe care o asteapta Dumnezeu de la noi!

Propunandu-ni-se acest pasaj evanghelic eshatologic, ni se pune in fata momentul crucial pe care il are de trecut umanitatea in totalitatea ei, atunci cand se va judecata si nu va fi chip sa mai dam vina unii pe altii, caci fiecare va fi nevoit sa isi asume faptele facute ca si cele la care, prin pasivitate sau actiune, a contribuit!
Atunci ni se va socoti tot!


Zis-a Domnul: Când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale. Și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții precum desparte păstorul oile de capre. Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți Împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine. Atunci, drepții Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? Sau însetat și Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? Și când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă: Întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai mei prea mici, Mie Mi-ați făcut. Atunci va zice și celor de-a stânga: Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este pregătit diavolului și îngerilor lui. Căci flămând am fost și nu Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și nu mi-ați dat să beau; străin am fost și nu M-ați primit; gol, și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu M-ați cercetat. Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță și nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu ați făcut unuia dintre acești prea mici, nici Mie nu Mi-ați făcut. Și vor merge aceștia la osândă veșnică, iar drepții la viața veșnică.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu