Pentru prima zi de dupa debutul chimio-terapiei as zice ca sunt ok!
O vaga neplacere am cu mucoasa bucala pe care o simt ca arsa. Nu am inca afte si ma tratez cu apa de gura preparata special.Starea de oboseala, de care toata lumea este lovita dupa chimio, pare sa fie inca minima.
De maine fac injectii cu factori de crestere a leucocitelor si sper sa ajung duminica la biserica, macar la final; am aflat ca vine maica Siluana la noi!
Azi este, practic, a patra zi de post si, desi ieri fata mea mi-a adus o multime de bunatati, unele chiar stimuland olfactiv, pot inca sa ma abtin.
Mai astept cateva ore pana sa mananc.
Pana acum nu am greturi (dar am si primit medicamente impotriva lor insa stiu ca si asa greturile pot aparea!) In boala asta parsiva oricand orice este posibil!
Cred ca ma chinui degeaba cu gheata in cap. Parul incepe sa stea lipit de cap ceea ce nu este semn bun! In fine, o sa vad pana la cura urmatoare. Am fulare, sunt deci pregatita! :)
Ei, hai ca nu este aghiuta chiar asa de negru! :)
PS
Mi-am facut curaj si am plecat la plimbare. Prima parte a drumului a fost destul de descurajanta! Imi venea sa ma intorc. Am baut cate o gura de apa cam la 10 pasi! Cand am ajuns insa in parc... eram ca noua! Iata, spun inca o data, starile proaste trebuie invinse cu tenacitate, cu curajul de a te depasi, macar un pic!
Am facut 5 km desi imi propusesem sa fac macar 1km!
Mi-am spus rugaciunile stiute pe dinafara si asa am ajuns... pe platforma, La Bellevue! Si m-am oprit sa admir si sa-mi trag sufletul! Am mai baut apa si m-am intors, de data asta mai usor... caci drumul cobora!
Am revenit acasa si am mancat, prima data dupa 4 zile - in care am slabit 4 kg!
Azi fata mea si nepotul meu cel mare au avut spectacol. Fac un curs de teatru in limba engleza si azi a fost final de stagiune, cum s-ar spune! Cum inca am par si stau pe picioare, m-am dus si eu sa ii vad!
Si bine am facut, chiar daca a fost obositor!
Amandoi m-au surprins si m-au incantat!
Sa vedem ce aduce ziua de maine!
PERICOPA APOSTOLICA de azi
FAPTE 5 21-32
21. Şi, auzind, au intrat de dimineaţă în templu şi învăţau. Dar venind arhiereul şi cei împreună cu el, au adunat sinedriul şi tot sfatul bătrânilor fiilor lui Israel şi au trimis la temniţă să-i aducă pe apostoli.
22. Dar, ducându-se, slugile nu i-au găsit în temniţă şi, întorcându-se, au vestit, 23. Zicând: Temniţa am găsit-o încuiată în toată siguranţa şi pe paznici stând la uşi, dar când am descuiat, înăuntru n-am găsit pe nimeni. 24. Când au auzit aceste cuvinte, căpetenia pazei templului şi arhiereii erau nedumeriţi cu privire la ei, ce-ar putea să fie aceasta. 25. Dar venind cineva, le-a dat de veste: Iată, bărbaţii pe care i-aţi pus în temniţă sunt în templu, stând şi învăţând poporul. 26. Atunci, ducându-se, căpetenia pazei templului împreună cu slujitorii i-au adus dar nu cu sila, că se temeau de popor să nu-i omoare cu pietre. 27. Şi, aducându-i, i-au pus în faţa sinedriului. Iar arhiereul i-a întrebat, 28. Zicând: Au nu v-am poruncit vouă cu poruncă să nu mai învăţaţi în numele acesta? Şi iată aţi umplut Ierusalimul cu învăţătura voastră şi voiţi să aduceţi asupra noastră sângele Acestui Om! 29. Iar Petru şi apostolii, răspunzând, au zis: Trebuie să ascultăm pe Dumnezeu mai mult decât pe oameni. 30. Dumnezeul părinţilor noştri a înviat pe Iisus, pe Care voi L-aţi omorât, spânzurându-L pe lemn. 31. Pe Acesta, Dumnezeu, prin dreapta Sa, L-a înălţat Stăpânitor şi Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăinţă şi iertarea păcatelor. 32. Şi suntem martori ai acestor cuvinte noi şi Duhul Sfânt, pe Care Dumnezeu L-a dat celor ce Îl ascultă. |
PERICOPA EVANGHELICA de azi
IOAN 6 : 14-27
14. Iar oamenii văzând minunea pe care a făcut-o, ziceau: Acesta este într-adevăr Proorocul, Care va să vină în lume.
15. Cunoscând deci Iisus că au să vină şi să-L ia cu sila, ca să-L facă rege, S-a dus iarăşi în munte, El singur.
16. Şi când s-a făcut seară, ucenicii Lui s-au coborât la mare.
17. Şi intrând în corabie, mergeau spre Capernaum, dincolo de mare. Şi s-a făcut întuneric şi Iisus încă nu venise la ei,
18. Şi suflând vânt mare, marea se întărâta.
19. După ce au vâslit deci ca la douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, au văzut pe Iisus umblând pe apă şi apropiindu-Se de corabie, ei s-au înfricoşat.
20. Iar El le-a zis: Eu sunt; nu vă temeţi!
21. Deci voiau să-L ia în corabie, şi îndată corabia a sosit la ţărmul la care mergeau.
22. A doua zi, mulţimea, care sta de cealaltă parte a mării, a văzut că nu era acolo decât numai o corabie mai mică şi că Iisus nu intrase în corabie împreună cu ucenicii Săi, ci plecaseră numai ucenicii Lui.
23. Şi alte corăbii mai mici au venit din Tiberiada în apropiere de locul unde ei mâncaseră pâinea, după ce Domnul mulţumise.
24. Deci, când a văzut mulţimea că Iisus nu este acolo, nici ucenicii Lui, au intrat şi ei în corăbiile cele mici şi au venit în Capernaum, căutându-L pe Iisus.
25. Şi găsindu-L dincolo de mare, I-au zis: Învăţătorule, când ai venit aici?
26. Iisus le-a răspuns şi a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut minuni, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v-aţi săturat.
27. Lucraţi nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului, căci pe El L-a pecetluit Dumnezeu-Tatăl.
