CU GANDUL LA EL...

Ii admir si ii iubesc pe tinerii care sunt credinciosi practicanti!
Ei au gasit Calea si, indiferent care ar fi ispitele lumii, sunt inarmati sa le faca fata!

Eu L-am descoperit pe Dumnezeu crescand in casa bunicilor. L-am luat asa cum mi-a fost dat: odata cu painea de la masa.
Apoi am devenit mama. Si ce mama nu cere ajutor lui Dumnezeu pentru copiii ei?
Practicanta insa am devenit cand copiii mei si-au luat zborul si au pornit in lume, decisi sa se descurce fara noi, fara mine!

Stiu deci cum este sa crezi si sa nu mergi la Liturghie! Stiu cum este sa zici in gand cele cateva rugaciuni pe care le stii din copilarie, in momente grele, sperand ca, rostindu-le, sa vina pacea si sa dispara frica, panica, disperarea...
Dar oprindu-te la asta, rezumandu-te la atat, treci pe langa ceva special, unic: bucuria comuniunii cu Dumnezeu in duh! Si fara duh... totul este gol, fiind lipsit de miez dumnezeiesc!

Indiferent de felul in care Il purtam in noi pe Dumnezeu, de posibilitatile pe care le avem de a ne ruga, ori de a primi duh, 
ceea ce ne salveaza cu adevarat este "privigherea", adica trezvia, permanenta atentie si traire cu gandul la El si in asteptarea intalnirii cu El!

Daca cumva ne zicem in gand ca "o sa avem timp sa ne si rugam" dar "mai intai trebuie sa traim", caci "cele ale bisericii sunt pentru batraneti"... ei bine, este o socoteala stramba!
Nimeni nu stie de fapt cat timp are... si nici cand este programata ... intalnirea cu Dumnezeu!

Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta, până ce nu vor fi toate acestea. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. Şi precum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi venirea Fiului Omului. Căci precum în zilele acelea dinainte de potop, oamenii mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie, Şi n-au ştiut până ce a venit potopul şi i-a luat pe toţi, la fel va fi şi venirea Fiului Omului. Atunci, din doi care vor fi în ţarină, unul se va lua şi altul se va lăsa. Din două care vor măcina la moară, una se va lua şi alta se va lăsa. Privegheaţi deci, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. Aceea cunoaşteţi, că de-ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea şi n-ar lăsa să i se spargă casa. De aceea şi voi fiţi gata, că în ceasul în care nu gândiţi Fiul Omului va veni.

Matei 24, 34-44