miercuri, 17 februarie 2016

IUBIRE SI... FITNESS

PRIMA SI CEA MAI MARE PORUNCA este porunca IUBIRII

"... să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău şi din toată puterea ta; aceasta este cea dintâi poruncă; iar a doua, asemenea aceasteia, este: să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Mai mare decât acestea, nu este altă poruncă."

Nimic de neinteles in porunca iubirii de Dumnezeu!

Dar de ce Mantuitorul a spus ca trebuie sa ne iubim aproapele ca pe noi insine, mentionand ca asta este o porunca la fel de importanta ca si cea dintai?

Nu a zis ca trebuie sa iubim lumea intreaga, ci doar pe cel care ne este in preajma! Doar atat...si totusi ... cat este de greu!
Uneori ni se pare ca am putea iubi lumea intreaga, mai putin pe aproapele nostru!
Cum sa iubesti pe cineva pisalog ori agresiv, limitat, dispretuitor ori increzut, cu care nu ai nimic in comun, fiind detestabil prin fel si fel de fapte ori atitudini?
In situatia nefericita in care colegul de serviciu, vecinul, soacra, cumnatul... ne sunt antipatici, cum sa facem sa putem implini porunca?
Poruncindu-ne sa ne iubim aproapele acesta detestabil, Dumnezeu ne cere acel imposibil care devine posibil doar prin El!

Odata, un antrenor de fitness, dupa ce l-am intrebat la ce aparat ar trebui sa lucrez pentru a ma tonifia, mi-a spus:
- Uitati-va bine in sala, incercati toate aparatele si aparatul la care va trebui sa lucrati va fi acela pe care il veti detesta! Acela este aparatul ideal de care are nevoie corpul dumneavoastra!


Cred ca asa este si cu iubirea aproapelui: oamenii care ne sunt in preajma, dar pe care nu-i iubim, sunt cei pe care  Dumnezeu ni-i trimite, cei de care sufletul nostru are nevoie pentru a se mantui!

Asa cum nimic nu putem face fara ajutorul lui Dumnezeu, nu putem nici iubi. Ca sa implinim porunca iubirii avem nevoie de El, de rugaciuni si de buna noastra credinta!
Iubirea pentru aproapele nostru va veni ca dar din partea Lui, daca ne straduim, incercand sa-l vedem prin ochii Mantuitorului, cautand in el lumina si nu intunericul, cele ce ne unesc si nu cele ce ne depart!
Si stradania asta va fi rasplatita!
Pentru a fi mai buni, demni de Imparatia lui Dumnezeu, va exista mereu pe langa noi cineva care sa ne puna la incercare dorinta noastra de a implini porunca cea mare, capacitatea noastra
de a iubi dincolo de conditii, taria credintei noastre, asa cum, pentru toate treptele mantuirii, suntem pusi la incercare pana in cea din urma clipa! 
Acel "cineva" este un fel de... aparat de fitness al sufletului nostru!

EVANGHELIA ZILEI

În vremea aceea s-a apropiat de Iisus unul dintre cărturari şi L-a întrebat: care este cea dintâi dintre toate poruncile? Iar Iisus i-a răspuns că cea dintâi dintre toate este aceasta: ascultă Israile, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn; să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău şi din toată puterea ta; aceasta este cea dintâi poruncă; iar a doua, asemenea aceasteia, este: să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Mai mare decât acestea, nu este altă poruncă. Atunci cărturarul I-a zis: bine, Învăţătorule, adevărat ai zis că este un singur Dumnezeu şi nu este altul afară de El; şi a-L iubi din toată inima şi din tot cugetul şi din tot sufletul şi din toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe sine însuşi este mai mult decât toate prinoasele şi jertfele. Iar Iisus, văzându-l că a răspuns cu înţelepciune, i-a zis: nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu. Şi nimeni nu mai îndrăznea să-L mai întrebe. Dar când învăţa în templu, Iisus a zis: cum spun cărturarii că Hristos este Fiul lui David? Caci însuşi David, insuflat de Duhul Sfânt, a grăit: zis-a Domnul, Domnului meu: şezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor Tale. Deci însuşi David îl numeşte pe El Domn; atunci cum este fiul lui? Şi toată mulţimea îl asculta cu bucurie. MARCU 12: 28-37


Aceasta evanghelie mai contine un pasaj important!
Mantuitorul intreaba:
"cum spun cărturarii că Hristos este Fiul lui David? Caci însuşi David, insuflat de Duhul Sfânt, a grăit: zis-a Domnul, Domnului meu: şezi de-a dreapta Mea până ce voi pune pe vrăjmaşii tăi aşternut picioarelor Tale. Deci însuşi David îl numeşte pe El Domn; atunci cum este fiul lui?

Mantuitorul strecoara aceasta intrebare, propunand o veritabila analiza de text a unui verset dintr-unul din Psalmii lui David, pentru a mai dezvalui ceva din cele inca ascunse, nestiute si neintelese la acel moment!

In psalmul citat să fie oare o eroare gramaticală?

Fiind insuflat de Duhul Sfant când a scris Cartea Psalmilor, David a proorocit venirea lui Mesia si
 profeţia s-a împlinit peste veacuri, prin naşterea Domnului Hristos.
Iosif, logodnicul Sfintei Fecioare Maria, a fost unul dintre urmaşii regelui David, adică era din neam împărătesc, si astfel, din persperspectiva istoriei si a traditiilor iudaice, oamenii Îl puteau considera pe Mântuitorul Hristos urmaşul regesc al lui David, însă, privind lucrurile din perspectiva divină, David este un fiu al Fiului lui Dumnezeu!

Este fascinant sa observi delicatetea cu care ni se dezvaluie Dumnezeu!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu