vineri, 15 iulie 2016

Domnul mi-a luat neputinta

El m-a insotit in toate incercarile mele,  din care am iesit cu sufletul imbogatit.
Le-am trecut pentru ca El nu m-a lasat sa lupt singura.

La inceput nu am bagat de seama si le-am luat in piept singura si lupta m-a coplesit pana la epuizare. 
Cand insa I-am pus suferintele la picioarele Sale, mi le-a purtat si mi-a usurat povara!
De atunci orice poticnire as avea o incredintez Lui si toate mi se limpezesc!

Doamne, nu ne parasi!

Şi venind Iisus în casa lui Petru, a văzut pe soacra acestuia zăcând, prinsă de friguri. Şi S-a atins de mâna ei, şi au lăsat-o frigurile şi s-a sculat şi Îi slujea Lui. Şi făcându-se seară, au adus la El mulţi demonizaţi şi a scos duhurile cu cuvântul şi pe toţi cei bolnavi i-a vindecat, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin Isaia proorocul, care zice: "Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre le-a purtat". Şi văzând Iisus mulţime împrejurul Lui, a poruncit ucenicilor să treacă de cealaltă parte a mării. Şi apropiindu-se un cărturar, i-a zis: Învăţătorule, Te voi urma oriunde vei merge. Dar Iisus i-a răspuns: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi; Fiul Omului însă nu are unde să-Şi plece capul. Un altul dintre ucenici I-a zis: Doamne, dă-mi voie întâi să mă duc şi să îngrop pe tatăl meu. Iar Iisus i-a zis: Vino după Mine şi lasă morţii să-şi îngroape morţii lor. Intrând El în corabie, ucenicii Lui L-au urmat. Matei 8, 14-23