joi, 24 mai 2018

«Eu sunt usa»


In viata asta - care ni se scurge  printre degete precum apa tinuta in causul palmelor, ni se intampla sa ne  intrebam din cand in cand:  incotro sau... pentru ce, la ce bun?
Traim vremuri in care nici familia nu se mai vrea a fi cea traditionala, cand e posibil sa ne simtim fara repere, fara modele de urmat... adesea pierduti!
Cine Il are insa pe Hristos alaturi... nu se pierde, in ciuda oricaror situatii de aparenta... ratacire!
Cand pasesti pe Calea care e Hristos descoperi Adevarul si ai ca obiectiv Viata!

Ioan 10, 1–9
„Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la El: Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe alături, acela este fur și tâlhar. Iar cel ce intră pe ușă este păstorul oilor. Acestuia portarul îi deschide și oile ascultă de glasul lui, și oile sale le cheamă pe nume și le mână afară. Și când le scoate afară pe toate ale sale, merge înaintea lor, și oile merg după el, căci cunosc glasul lui. Iar după un străin ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor. Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n-au înțeles ce înseamnă cuvintele Lui. A zis deci iarăși Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt ușa oilor. Toți câți au venit mai înainte de Mine sunt furi și tâlhari, iar oile nu i-au ascultat. Eu sunt ușa: De va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla.”

duminică, 20 mai 2018

„Cine Mă iubeşte păzeşte cuvintele Mele”

Asa ne spune  Domnul Iisus Hristos.

Devine inevitabila intrebarea: Eu... oare chiar Il iubesc  cu adevă­rat pe Mântuitorul? 

Cercetandu-mi viaţa şi conştiinta, cu siguranţă pot afla răspunsul cuvenit la această întrebare. 

Una e sa cunosti, sa crezi, si alta e sa iubesti!

Iubirea este esenta mantuirii!

Desigur credem in Domnul Hristos si Îl putem cu­noaş­te dacă Ii citim învăţăturile.

Ca sa Il iubim insa, trebuie sa-I urmăm poruncile, sa-I dedi­căm fiecare zi a vieţii noastre, sa ne îndreptăm spre El cu rugăciuni. Citirea Scripturii, fap­tele bune, postul, Spovedania, Împărtăşirea cu Trupul şi Sân­gele Mântuitorului, toate aces­tea impreuna si fiecare in parte sunt tot atatia paşi spre cunoaşterea si mai ales spre  unirea cu Domnul Hristos!

Când iubeşti pe Dumnezeu, fiecare clipă a vieţii este un mic pas spre rai. 

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Cuvintele pe care vi le spun nu le vorbesc de la Mine, ci Tatăl – Care rămâne întru Mine – El Însuși face aceste lucrări. Credeți Mie că Eu sunt întru Tatăl și Tatăl este întru Mine, iar de nu, credeți-Mă pentru lucrările acestea. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce crede în Mine va face și el lucrările pe care le fac Eu, și mai mari decât acestea va face, pentru că Eu Mă duc la Tatăl. Și orice veți cere în numele Meu, aceea voi face, ca să fie slăvit Tatăl întru Fiul. Dacă veți cere ceva în numele Meu, Eu voi face. Dacă Mă iubiți, păziți poruncile Mele. Și Eu voi ruga pe Tatăl și alt Mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veac: Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaște; voi însă Îl cunoașteți, pentru că rămâne la voi și în voi va fi! Nu vă voi lăsa orfani; voi veni la voi. Încă puțin timp și lumea nu Mă va mai vedea; voi însă Mă veți vedea, pentru că Eu sunt viu și voi veți fi vii. În ziua aceea veți cunoaște că Eu sunt întru Tatăl Meu și voi întru Mine și Eu întru voi. Cel ce are poruncile Mele și le păzește, acela este care Mă iubește; iar cel ce Mă iubește pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu și-l voi iubi și Eu și Mă voi arăta lui.Ioan 14, 10-21

vineri, 18 mai 2018

ABSENTA... MOTIVATA

Blogul acesta s-a nascut intr-o zi de februarie, acum 4 ani. Primavara se intuia in adancul naturii dar in mine...moartea imi amintea (din nou) ca...  nu am timp de pierdut!



Am decis atunci sa ma tin de Hristos si marturisindu-L. 
El mi-a trimis suflete alese sa-mi fie alaturi,  amintindu-mi astfel ca e cu mine!

In toti acesti ani, as spune,  am invatat multe - si din ale lumii si din ale Domnului! Dar, in fond, niciodata nu stii destule si cat traiesti... e de invatat, slava Domnului!

Unii spun ca sunt curajoasa. Nu e adevarat dar nu vreau sa le stric placerea de a fi emis o judecata de valoare!
Altii cred ca o fi fost o eroare medicala ... Nici vorba!
Mai sunt unii - putini, ce-i drept - care, surprinsi ca sunt inca in viata, ma banuiesc chiar de machiavelismul unei lovituri de imagine!

Nimeni, in fond, nu stie cu adevarat ce  inseamna sa treci prin tratamentul impotriva cancerului - in afara celor care 
l-au... suportat! 

Daca pun la socoteala cele doua tratamente... ma lupt cu pacostea asta de 9 ani batuti pe muchie!

Asadar, rezumand: traiesc in Franta de 13 ani din care, 9 ani i-am framantat cu suferinta, frica, lacrimi... dar si cu nadejde, bucurii duhovnicesti, crestere spirituala, descoperiri de sine, de lume si de Dumnezeu!

Tocmai cand ma obisnuisem cu ideea ca eu sunt menita si antrenata sa le port pe toate, am aflat ca prietena mea de aici, cea care mi-a luminat multe din zilele intunecate ale bolii, are leucemie!

Evenimentul acesta nefericit si, mai ales, surprinzator, m-a purtat in tot trecutul bolii mele, m-a bulversat si mi-a aratat valarea darului pe care l-am primit prin ea!
Caci, oricat de ciudat ar suna, eu stiu ca am capatat odata cu cancerul o bucurie rara, speciala si aleasa!
M-am intalnit cu Dumnezeu in alt fel, am simtit altceva.

Dar, cum fiecare fericire are umbra ei... odata cu darul am capatat si "dreptul" de a lupta cu ispite pe care odinioara nici nu le remarcam, nici nu le consideram ca atare!

Lupta e deci tot mai grea...

Prietena mea... e bine, slava Domnului! 
Tratamentul este suportabil si nu foarte ravasitor.
Boala era un lucru care ne diferentia! 
Acum... ca am trecut amandoua si prin necazul acesta... nu ne mai desparte decat... felul de a rezista probelor duhovnicesti!

In rest... viata merge inainte!

Ajuta, Doamne, celor incercati sa vrea sa te caute si in cele din urma sa te gaseasca caci... nu  suntem capabili sa Te cautam  daca mai intai de toate nu ne gasesti Tu! 






Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.

"Da, pentru noi, Hristos reprezintă „Calea, Adevărul şi Viaţa”. 
El este Calea pe care pășind nu vom rătăci niciodată. 
El este Adevărul ce ne face liberi, limpezindu-ne orice colț al rațiunii care, de multe ori, caută infinitul în lucruri finite, cu pasiune infinită. 
Şi El este Viaţa care ne înnoieşte traiul de zi cu zi, dacă ne rugăm mereu şi ne împărtăşim cât mai des cu Sfintele Taine, adică cu Trupul şi Sângele Domnului, pentru ca să-L avem pe El Însuşi, Hristos-Viaţa în noi. 
În esenţă, din expresia „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” trebuie să înţelegem că prin credinţă şi încredere în cuvântul mântuitor al Fiului lui Dumnezeu, prin strădania fiecăruia dintre noi de a traduce în fapte învățăturile dumnezeiești, iubind și întrajutorând pe semenii aflați în grele încercări, vom reuşi să trecem peste toate provocările efemerei noastre existențe pământești." Arhimandrit M. Danieliuc

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Să nu se tulbure inima voastră; credeți în Dumnezeu, credeți și în Mine. În casa Tatălui Meu multe locașuri sunt. Iar de nu, v-aș fi spus. Mă duc să vă pregătesc loc. Și, dacă Mă voi duce și vă voi pregăti loc, iarăși voi veni și vă voi lua la Mine, ca să fiți și voi unde sunt Eu. Iar unde Mă duc Eu, voi știți; și știți și calea. Toma I-a zis: Doamne, nu știm unde Te duci; și cum putem ști calea? Iisus i-a răspuns: 
Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine. Dacă M-ați fi cunoscut pe Mine, și pe Tatăl Meu L-ați fi cunoscut; dar de acum Îl cunoașteți pe El și L-ați și văzut. Filip I-a zis: Doamne, arată-ne nouă pe Tatăl și ne este de ajuns. Iisus i-a zis: De atâta vreme sunt cu voi și nu M-ai cunoscut, Filipe? Cel ce M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu: Arată-ne nouă pe Tatăl? Nu crezi tu că Eu sunt întru Tatăl și Tatăl este întru Mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le vorbesc de la Mine, ci Tatăl - Care rămâne întru Mine - El însuși face aceste lucrări. Credeți Mie că Eu sunt întru Tatăl și Tatăl este întru Mine iar de nu, credeţi-Mă pentru lucrările acestea..” 
Ioan 14, 1-11

joi, 17 mai 2018

HRISTOS S-A INALTAT


In ziua Inaltarii se incheie Pastele,  "ia sfarsit nevointa mantuirii".
Cu aceasta sarbatoare se incheie intreaga cale a intruparii lui Dumnezeu, de la nasterea Sa pe pamant,  la Craciun, si pana la infaptuirea mantuirii neamului omenesc. 
Acest minunat praznic ne dezvaluie intreaga taina a Domnului si Dumnezeu-Omului Hristos! (SF.Iustin Popovici)


„În vremea aceea, după ce a înviat din morți, Iisus a stat în mijlocul ucenicilor Săi și le-a zis: Pace vouă! Iar ei, înspăimântându-se și înfricoșându-se, credeau că văd un duh. Și Iisus le-a zis: De ce sunteți tulburați și pentru ce se ridică astfel de gânduri în inimile voastre? Vedeți mâinile Mele și picioarele Mele, că Eu însumi sunt; pipăiți-Mă și vedeți că duhul nu are carne și oase precum Mă vedeți pe Mine că am. Și, zicând acestea, le-a arătat mâinile și picioarele Sale. Deci, încă necrezând ei de bucurie și minunându-se, El le-a zis: Aveți aici ceva de mâncare? Iar ei I-au dat o bucată de pește fript și dintr-un fagure de miere. Și, luând, a mâncat înaintea lor. Apoi le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grăit către voi fiind încă împreună cu voi, că trebuie să se împlinească toate cele scrise despre Mine în Legea lui Moise, în proroci și în psalmi. Atunci le-a deschis mintea ca să priceapă Scripturile. Și le-a spus: Așa este scris, și așa trebuia să pătimească Hristos și să învieze din morți a treia zi, și să se propovăduiască în numele Său pocăința spre iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim. Voi sunteți martorii acestora. Și, iată, Eu trimit peste voi făgăduința Tatălui Meu; însă voi să ședeți în cetatea Ierusalimului până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus. Și i-a dus afară până spre Betania și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat. Și, pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și S-a înălțat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Și erau în toată vremea în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.”

Luca 24, 36–53