ABSENTA... MOTIVATA

Blogul acesta s-a nascut intr-o zi de februarie, acum 4 ani. Primavara se intuia in adancul naturii dar in mine...moartea imi amintea (din nou) ca...  nu am timp de pierdut!

Am decis atunci sa ma tin de Hristos si marturisindu-L. 

El mi-a trimis suflete alese sa-mi fie alaturi,  amintindu-mi astfel ca e cu mine!

In toti acesti ani, as spune,  am invatat multe - si din ale lumii si din ale Domnului! Dar, in fond, niciodata nu stii destule si cat traiesti... e de invatat, slava Domnului!

Unii spun ca sunt curajoasa. Nu e adevarat dar nu vreau sa le stric placerea de a fi emis o judecata de valoare!

Altii cred ca o fi fost o eroare medicala ... Nici vorba!

Mai sunt unii - putini, ce-i drept - care, surprinsi ca sunt inca in viata, ma banuiesc chiar de machiavelismul unei lovituri de imagine!

Nimeni, in fond, nu stie cu adevarat ce  inseamna sa treci prin tratamentul impotriva cancerului - in afara celor care 

l-au... suportat! 

Daca pun la socoteala cele doua tratamente... ma lupt cu pacostea asta de 9 ani batuti pe muchie!

Asadar, rezumand: traiesc in Franta de 13 ani din care, 9 ani i-am framantat cu suferinta, frica, lacrimi... dar si cu nadejde, bucurii duhovnicesti, crestere spirituala, descoperiri de sine, de lume si de Dumnezeu!

Tocmai cand ma obisnuisem cu ideea ca eu sunt menita si antrenata sa le port pe toate, am aflat ca prietena mea de aici, cea care mi-a luminat multe din zilele intunecate ale bolii, are leucemie!

Evenimentul acesta nefericit si, mai ales, surprinzator, m-a purtat in tot trecutul bolii mele, m-a bulversat si mi-a aratat valarea darului pe care l-am primit prin ea!

Caci, oricat de ciudat ar suna, eu stiu ca am capatat odata cu cancerul o bucurie rara, speciala si aleasa!

M-am intalnit cu Dumnezeu in alt fel, am simtit altceva.

Dar, cum fiecare fericire are umbra ei... odata cu darul am capatat si "dreptul" de a lupta cu ispite pe care odinioara nici nu le remarcam, nici nu le consideram ca atare!

Lupta e deci tot mai grea...

Prietena mea... e bine, slava Domnului! 

Tratamentul este suportabil si nu foarte ravasitor.

Boala era un lucru care ne diferentia! 

Acum... ca am trecut amandoua si prin necazul acesta... nu ne mai desparte decat... felul de a rezista probelor duhovnicesti!

In rest... viata merge inainte!

Ajuta, Doamne, celor incercati sa vrea sa te caute si in cele din urma sa te gaseasca caci... nu  suntem capabili sa Te cautam  daca mai intai de toate nu ne gasesti Tu!