DEPENDENTA

Miercuri a fost Denia Canonului celui Mare!

De cate ori il aud, constientizez fizic ca in mine este puterea de a ma apropia sau de a ma indeparta de Dumnezeu, puterea de a nu ceda usuratatii la care ma impinge ispita spre de a lua calea cea buna dar deloc simpla. Nu e simpla calea asta... pentru ca nici o lepadare nu e simpla!
Cine s-a lasat de ceva care i-a dat dependenta stie cat este de greu sa renunti la ceva care ti-a devenit a doua natura! 
Lumea creeaza dependente.
Ne-am invatat cu lumina, cu apa curenta, cu televizor, cu internet... Ne atasam de oameni pana la dependenta, de tigari, de alcool, de mancare, de confortul elementar sau de lux... in fine nu putem intelege dependenta pana nu ne imaginam cum ar fi sa traim un pic... fara lucrurile care ni se par normale, devenindu-ne a doua natura!
Dar este destula putere in noi ca sa reusim sa ne schimbam. Tot ce ne trebuie este motivatia si perspectiva eshatologica este pentru un crestin un scop, un tel!

Şi Iisus le-a zis: Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce va crede în Mine nu va înseta niciodată. Dar am spus vouă că M-aţi şi văzut şi nu credeţi. Tot ce-Mi dă Tatăl, va veni la Mine; şi pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afară; Pentru că M-am coborât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui ce M-a trimis pe Mine. Şi aceasta este voia Celui ce M-a trimis, ca din toţi pe care Mi i-a dat Mie să nu pierd nici unul, ci să-i înviez pe ei în ziua cea de apoi. Ioan 6, 35-39