Parcurgand textul evangheliei - Matei 8/ 5-13 - dincolo de minunea infaptuita de Mantuitorul Hristos, ceea ce ma atinge este ideea ca viata, existenta nostra, are pentru fiecare lumini si umbre, momente si intamplari pe care nu le poate controla, in care nici banii, nici puterea, nici inteligenta, nici frumusetea... nu mai pot ajuta la nimic! Atunci devine evident ca doar Domnul decide!
In fata bolii si a suferintei suntem neputinciosi si ne temem dar recunoscand asta, crezand in El, ne putem pune viata in mainile lui Dumnezeu cu toata increderea, lasandu-Lsa faca cum crede!
Vindecarea nu este ceva ce vine in mod miraculos daca ai credinta si nici chiar daca te rogi - dupa cum nu vine nici daca te tratezi cu ultimele mijloace in materie de medicina!
Vindecarea este o taina caci ea vine doar de la Dumnezeu! El stie si de ce, cum si cand ne vindeca.
Cine crede altceva poate fi dezamagit! Te poti ruga si sa nu primesti raspunsul dorit. In astfel de situatii credinta adevarata iese la iveala caci , precum Iov, va trebui sa accepti ca altul este drumul, alta este vointa, lucrarea lui Dumnezeu! Evident ca fara credinta nu poti ajunge la Dumnezeu.
Vindecarea prin credinta implica trupul, sufletul dar si... ambientul, caci suntem inconjurati de oameni!
Exemplul acestui inalt functionar roman, milos si gata sa caute ajutor pentru sluga sa, umilindu-se, este impresionant.
Toate se misca prin rugaciunea noastra pentru altii, prin incercarea noastra de a-i ajuta pe ceilalti si rugandu-ne pentru ei!
Matei 8, 5-13
„În vremea aceea, pe când Iisus intra în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, rugându-L şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit. Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai spune un cuvânt şi se va vindeca sluga mea. Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face. Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: Nici în Israel n-am găsit atâta credinţă. Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în Împărăţia cerurilor. Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Şi a zis Iisus sutaşului: Du-te, fie ţie după cum ai crezut. Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela.”
„În vremea aceea, pe când Iisus intra în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, rugându-L şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit. Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai spune un cuvânt şi se va vindeca sluga mea. Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face. Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: Nici în Israel n-am găsit atâta credinţă. Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în Împărăţia cerurilor. Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Şi a zis Iisus sutaşului: Du-te, fie ţie după cum ai crezut. Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu