AM PUTEA SA NE INCHIPUIM IMPARATIA LUI DUMNEZEU?

Pasajul evanghelic de astazi ma duce cu gandul la marturiile celor "rapiti" in rai - Sf Apostol Pavel, bunaoara!

Greu pentru noi, nevrednicii, sa ne inchipuim Imparatia lui Dumnezeu! 
Ceea ce este sigur este ca, odata simtita minunatia ei, omul binecuvantat de o asa traire nu mai ramane acelas, caci nu mai poate! Isi doreste asa de mult sa retraiasca senzatia aceea divina incat cate zile mai are... spera doar sa i se mai arate din nou! 

"Daca ne-am indulcit de dorita lumina a cerului ne aflam apoi pusi intr-o situatie cumplita:  Duhul Sfant ne lasa casa pustie, parasindu-ne! Noua ni se paruse ca de acum l-am gasit pe Cel cautat si contemplam Tainele cele din veac ascunse in sanurile Dumnezeirii. Si, intr-o clipita ne aflam din nou asemenea unui sarac gol. Fericiti suntematnci cand, dintru intunericul necunoasterii si al mortii suntem stramutati in lumina cea minunata; insa, cand cadem din Lumina in intunericul nostru cel mai dinainte atunci noi il traim cu o mai mare suferinta." Pr Sofronie de Sarov - Vom vedea pe Dumnezeu precum este, pag 83

Iata cum descrie Sf Apostol Pavel, cu modestie, trairea lui - in 2 Corinteni, Capitolul 12 :

2. Cunosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani – fie în trup, nu ştiu; fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit unul ca acesta până la al treilea cer.
3. Şi-l ştiu pe un astfel de om – fie în trup, fie în afară de trup, nu ştiu, Dumnezeu ştie 
4. Că a fost răpit în rai şi a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască.
5. Pentru unul ca acesta mă voi lăuda; iar pentru mine însumi nu mă voi lăuda decât numai în slăbiciunile mele.
6. Căci chiar dacă aş vrea să mă laud, nu voi fi fără minte, căci voi spune adevărul; dar mă feresc de aceasta, ca să nu mă socotească nimeni mai presus decât ceea ce vede sau aude de la mine.
 
„Zis-a Domnul pilda aceasta: Asemenea este Împărăția cerurilor cu o comoară ascunsă în țarină pe care, găsind-o un om, a ascuns-o și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea. Iarăși este asemenea Împărăția cerurilor cu un neguțător care caută mărgăritare bune; și, aflând un mărgăritar de mult preț, s-a dus, a vândut toate câte avea și l-a cumpărat. Asemenea este iarăși Împărăția cerurilor cu un năvod aruncat în mare și care adună tot felul de pești. Iar când s-a umplut, l-au tras pescarii la mal și, șezând, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară. Așa va fi la sfârșitul veacului: Vor ieși îngerii și vor despărți pe cei răi din mijlocul celor drepți. Și îi vor arunca în cuptorul cel de foc; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. Apoi, Iisus i-a întrebat: Ați înțeles toate acestea? Iar ei I-au răspuns: Da, Doamne. Iar El le-a zis: De aceea, orice cărturar cu învățătură despre Împărăția cerurilor este asemenea unui om gospodar, care scoate din vistieria sa lucruri noi și lucruri vechi. Iar după ce Iisus a sfârșit aceste pilde, a plecat de acolo. Și, venind în patria Sa, îi învăța pe ei în sinagoga lor.” MATEI 13: 44-54