inscaunat Mitropolit al Tarii Romanesti de catre domnitorul G.D. Ghica
"A fost ucenicul Sfântului Paisie Velicicovschi, la Mănăstirea Neamţ, unde a fost tuns în monahism, primind numele de Grigorie.
A mers la Muntele Athos, apoi, întors la Mănăstirea Neamţ, a început a tălmăci cărţi ale Sfinţilor Părinţi.
S-a aşezat la Mănăstirea Căldăruşani, unde, fiind găsit în 1823 de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica, a fost adus la Bucureşti şi ridicat în scaunul de Mitropolit al Ţării Româneşti." din Ziarul Lumina
I s-a spus Dascalul deoarece ca si mitropolit a întemeiat multe şcoli menite sa lumineze poporul , a construit biserici şi a ridicat la preotie pe multi.
Se spune ca venind spre Bucuresti, pe jos, pentru a fi inscaunat Mitropolit, Sfantul Grigorie Dascalul s-a ostenit tare si, cazand intunericul, a decis sa se opreasca, sa doarma la vreun crestin, pentru ca in zori sa plece in tihna ca sa ajunga cu bine la ceremonia ce urma sa aibe loc cu acel prilej.
Se opri langa o biserica si ceru preotului paroh gazduire.
Sf. Grigorie era obosit, cu hainele prafuite si tinuta in neoranduiala. Preotul mai mai ca nu l-ar ffi primit insa nu l-a putut refuza caci calatorul purta straie bisericesti, dar cum nici impresie buna nu-si facu de el, ii pregati un culcus in grajdul animalelor din fundul curtii bisericii.
Dis de dimineata viitorul mitropolit al Tarii Romanesti se scula, se spala la fantana, isi schimba haine si isi relua drumul.
La ceremonia de inscaunare s-a intamplat sa fie prezent si preotul-gazda.
Trecand si el sa-i sarute mana noului Mitropolit, preotul, rusinat, ii ceru iertare pentru slaba sa ospitalitate.
Sf Grigorie Dascalul il asigura insa ca nu i s-a intamplat nimic rau ca a dormit in grajd.
- Apoi, parinte, mai zise el, animalele domniei tale au fost gazde foarte bune! Pana si gastele!
Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă; adevărat grăiesc vouă: nu veţi sfârşi cetăţile lui Israel, până ce va veni Fiul Omului. Nu este ucenic mai presus de învăţătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său. Destul este ucenicului să fie ca învăţătorul şi slugii ca stăpânul. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii lui? Deci nu vă temeţi de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneţi la lumină şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe case. Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena. Au nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi nici una din ele nu va cădea pe pământ fără ştirea Tatălui vostru. La voi însă şi perii capului, toţi sunt număraţi. Aşadar nu vă temeţi; voi sunteţi cu mult mai de preţ decât păsările. Matei 10, 23-31
Se spune ca venind spre Bucuresti, pe jos, pentru a fi inscaunat Mitropolit, Sfantul Grigorie Dascalul s-a ostenit tare si, cazand intunericul, a decis sa se opreasca, sa doarma la vreun crestin, pentru ca in zori sa plece in tihna ca sa ajunga cu bine la ceremonia ce urma sa aibe loc cu acel prilej.
Se opri langa o biserica si ceru preotului paroh gazduire.
Sf. Grigorie era obosit, cu hainele prafuite si tinuta in neoranduiala. Preotul mai mai ca nu l-ar ffi primit insa nu l-a putut refuza caci calatorul purta straie bisericesti, dar cum nici impresie buna nu-si facu de el, ii pregati un culcus in grajdul animalelor din fundul curtii bisericii.
Dis de dimineata viitorul mitropolit al Tarii Romanesti se scula, se spala la fantana, isi schimba haine si isi relua drumul.
La ceremonia de inscaunare s-a intamplat sa fie prezent si preotul-gazda.
Trecand si el sa-i sarute mana noului Mitropolit, preotul, rusinat, ii ceru iertare pentru slaba sa ospitalitate.
Sf Grigorie Dascalul il asigura insa ca nu i s-a intamplat nimic rau ca a dormit in grajd.
- Apoi, parinte, mai zise el, animalele domniei tale au fost gazde foarte bune! Pana si gastele!
Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiţi în cealaltă; adevărat grăiesc vouă: nu veţi sfârşi cetăţile lui Israel, până ce va veni Fiul Omului. Nu este ucenic mai presus de învăţătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său. Destul este ucenicului să fie ca învăţătorul şi slugii ca stăpânul. Dacă pe stăpânul casei l-au numit Beelzebul, cu cât mai mult pe casnicii lui? Deci nu vă temeţi de ei, căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut. Ceea ce vă grăiesc la întuneric, spuneţi la lumină şi ceea ce auziţi la ureche, propovăduiţi de pe case. Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena. Au nu se vând două vrăbii pe un ban? Şi nici una din ele nu va cădea pe pământ fără ştirea Tatălui vostru. La voi însă şi perii capului, toţi sunt număraţi. Aşadar nu vă temeţi; voi sunteţi cu mult mai de preţ decât păsările. Matei 10, 23-31
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu