... reprezinta si incheierea unui an liturgic. Noul an va incepe cu un alt praznic al Maicutei, cel dedicat Nasterii Sale!
Eu, dupa grele zbateri pentru a ma conecta la internet, am ajuns in paginile blogurilor mele!
Vacanta in Romania este mereu pentru mine o confruntare cu contrariile, este dragoste si detestare, este lacrima si zambet, durere si incantare...
Reflectam zilele trecute la ideea, devenita cliseu, cum ca, daca te intorci "acasa", iti incarci bateriile.
Da, simt si eu in mine o energie care ma locuieste, dincolo de subrezeniile de toate zilele care nu ma parasesc nici in vacanta! NU cred insa ca "de vina" ar fi stelele ori pamantul natal, nici energiile nevazute sau presupuse ci... OAMENII!
Cand locuiesti departate de locul tau de bastina, traiesti un fel de anonimat care, pana la un punct, te ajuta sa inaintezi debarasat de greselile tale ori ale stramosilor tai, pornind de unul singur la reinnoirea ta, fara sa mai tragi dupa tine un intreg arsenal de greutati adaugat de mostenirile capatate cu voie sau fara voie.
Revenirea la matca este intalnirea cu tine, persoana pe care multi o cunosc, despre care se stie cine a fost, ce a facut, este retrairea timpului cand nu erai un anonim!
Bateriile ti se incarca asadar din regasirea ta printre oameni si cu oameni!
Totul este pana la urma comuniune!
Altfel... traiesc in plus tristetea de a nu ma regasi in peisajul din care lipsesc ai mei...
Casa mea e pustie si prea mare, fiind destinata unei familii... si acum, in ea e prea mult loc pentru o singura femeie!
Maica Sfanta nadajduiesc sa ma ajute sa imi regasesc reperele. Eu sunt in mod evident o persoana pentru care "casa" inseamna "camin" si caminul este familia. Peretii intre care nu e freamat si viata nu imi spun nimic.
Un gand bun pentru cei/cele care poarta numele Maicii Domnului!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu