SFANTA SI MAREA ZI DE MARTI - PILDA CELOR ZECE FECIOARE SI CEA A TALANTILOR

 

Odata cu ziua de Marti, ispititorii Domnului inceteaza sa-I mai puna intrebari spre a-L prinde in cuvant!

Sfânta şi Marea Marţi - in care am intrat inca de  aseara - ne zugrăveşte alte doua Pilde spuse de Domnul Hristos :

Pilda celor zece fecioare si Pilda talantilor

Hristos, cel ce se pregăteşte să meargă spre judecată, pălmuire, scuipare, răstignire şi moarte de bună voie pentru împăcarea noastră cu Dumnezeu, este văzut drept „adevăratul Mire”.

In Marea Marti, ca si in celelalte zile din Saptamana Sfintelor Patimiri, pana miercuri inclusiv, la slujba de dimineata, la utrenie, se intoneaza: "Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iara netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".

Pilda celor 10 fecioare, din Evanghelia dupa Matei, 25: 1-13,  este una cunoscuta, facand parte din textele evanghelice care se citesc la Sfantul Maslu! Ea este o parabola plina de simboluri, rostita de Mantuitorul, dupa intrarea Sa in Ierusalim si inaintea Sfintelor Patimi, intr-un moment de proorociri foarte important si deosebit de dificil, cand lupta cu fariseii era pe fata. Atunci a vorbit despre sfarsit - Vremea cea de pe urma - si despre revenirea Sa in toata Slava !

Textul acesta ne pune intr-o relatie mistica cu Hristos, relatie care se bazeaza pe alte criterii decat cele omenesti.

Parabola ne sugereaza ca unicul scop al vietii noastre pe acest pamant este intrarea in Imparatia lui Dumnezeu!

Suntem chemati sa luam aminte la cele cinci fecioare intelepte, care au avut untdelemn in candelele lor, si sa le urmam intelepciunea!

(candela aprinsa simbolozand arătarea lui Hristos ca Fiul lui Dumnezeu, untdelemnul fiind dobândirea Duhului Sfânt, iar vasele - altarul nostru launtric!)

Drumul, care se face pe timp de noapte,  sugereaza neputinta noastra, dificultatea noastra de a-L cunoaste pe Dumnezeu!

Fecioarele intelepte l-au intampinat pe Mirele, care este Domnul Hristos, au intrat cu el in camara nuntii si s-au bucurat de ospatul mirelui!

Celelalte cinci fecioare, neintelepte, nu s-au putut bucura de intalnirea cu El pentru ca au fost nevoite sa mearga sa-si cumpere untdelemn pentru candelele lor.

Domnul Hristos ne avertizeaza ca trebuie sa fim intotdeauna pregatiti, prin fapte bune, pentru intampinarea Mirelui ceresc, ca sa putem lua parte la ospatul cel vesnic. 

Si ne mai indeamna la priveghere, concluzia pildei fiind: 

Privegheati si va rugati ca nu stiti cind vine Fiul Omului (Mt. 25, 13)! 

Sa fim asadar cu luare aminte la noi insine, la datoriile noastre, sa-L asteptam pe Mirele ceresc cu inima iubitoare si cu fapte bune, ca si intru aceasta sa se preamareasca Tatal nostru cel din ceruri! 

"Pilda talantilor"  din Evanghelia dupa Matei, 25: 14-30, este

si ea cunoscuta si una din parabolele care au suscitat interes, analiza bogatiei simbolurilor si a tainelor inscrise in ea fiind demna de studii aprofundate.

Dincolo de povestea stapanului care isi lasa averea in grija a trei supusi, sta ascuns un mesaj eshatologic.

Cuvintele Mantuitorul ne lasa sa intelegem ca vor reusi sa intre "intru bucuria Domnului"(Imparatia cea cereasca) doar cei harnici si loiali lui Dumnezeu, care vor face tot ce le este in putinta spre a inmulti darurile pe care EL le-a impartit, dand fiecăruia după puterea lui! 

Lenea este socotita un pacat. A avea toate atuurile sa sporesti, sa imbunatatesti viata ta si a semenilor si sa nu o faci, din lene, egoism, neglijenta ori nepasare... este o cale sigura de a pierde atentia si mila lui Dumnezeu, precum si dreptul de a intra in Imparatia Sa!

"... cea mai mare bucurie binecuvantata de Dumnezeu este inmultirea darurilor primite de la El. Iar aceasta inmultire a darurilor presupune smerenie si harnicie, nu mandrie si lenevire, dar mai ales iubire de Dumnezeu si de aproapele. 

Daca talantii cuiva sunt inmultiti in folosul comunitatii umane, cel talentat aduce bucurie lui Dumnezeu si semenilor lui. Asadar, bucuria din Evanghelia de astazi este bucuria harniciei si a darniciei, bucuria rodirii prin daruirea de sine, bucuria celui care a facut mult bine altora, asemanandu-se astfel cu Dumnezeu Cel Multmilostiv.
Numai aceasta bucurie a rodirii este bucuria deplina in viata unei persoane si a unei comunitati umane." (Preafericitul Daniel)

Din Evanghelia dupa Matei 24: 36-51; 25: 1-46; 26: 1-2

„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: De ziua și de ceasul acela nimeni nu știe, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. Și, precum a fost în zilele lui Noe, așa va fi și venirea Fiului Omului. Căci, precum în zilele acelea dinainte de potop oamenii mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și n-au știut până ce a venit potopul și i-a luat pe toți, la fel va fi și venirea Fiului Omului. Atunci, din doi care vor fi în țarină, unul se va lua și altul se va lăsa. Din două care vor măcina la moară, una se va lua și alta se va lăsa. Privegheați, deci, că nu știți în care zi vine Domnul vostru. Însă aceasta să știți, că, de-ar ști stăpânul casei la ce strajă din noapte vine furul, ar priveghea și n-ar lăsa să i se spargă casa. De aceea și voi fiți gata, că în ceasul în care nu gândiți, Fiul Omului va veni. Cine, oare, este sluga credincioasă și înțeleaptă, pe care a pus-o stăpânul peste slugile sale ca să le dea hrană la timp? Fericită este sluga aceea pe care, venind stăpânul său, o va afla făcând așa. Adevărat zic vouă că o va pune peste toate avuțiile sale. Iar dacă acea slugă, rea fiind, va zice în inima sa: stăpânul meu întârzie, și va începe să bată pe cei ce slujesc împreună cu el, să mănânce și să bea cu bețivii, veni-va stăpânul slugii aceleia, în ziua când nu se așteaptă și în ceasul pe care nu-l cunoaște, și o va tăia din dregătorie, și partea ei o va pune cu fățarnicii. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 

Atunci se va asemăna Împărăția cerurilor cu zece fecioare care, luând candelele lor, au ieșit întru întâmpinarea Mirelui. Cinci însă dintre ele erau fără minte, iar cinci înțelepte. Căci cele fără minte, luând candelele, n-au luat cu sine untdelemn. Iar cele înțelepte au luat untdelemn în vase, odată cu candelele lor. Dar, întârziind Mirele, au ațipit toate și au adormit. Iar la miezul nopții s-a făcut strigare: Iată, Mirele vine! Ieșiți întru întâmpinarea Lui! 

Atunci s-au deșteptat toate acele fecioare și au împodobit candelele lor. Și cele fără minte au zis către cele înțelepte: Dați-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre. Dar cele înțelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă și nici vouă. Mai bine mergeți la cei ce vând și cumpărați pentru voi. Deci, plecând ele ca să cumpere, a venit Mirele, iar cele ce erau gata au intrat cu El la nuntă și ușa s-a închis. 

Iar mai pe urmă au sosit și celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă! 

Iar El, răspunzând, a zis: Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi. Drept aceea, privegheați, că nu știți ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului. 

Și mai este ca un om care, plecând departe, și-a chemat slujitorii și le-a dat pe mână avuția sa. Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui, și a plecat. Îndată mergând, cel ce luase cinci talanți a lucrat cu ei și a câștigat alți cinci talanți. De asemenea și cel cu doi a câștigat alți doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns argintul stăpânului său. După multă vreme a venit și stăpânul acelor slujitori și a făcut socoteala cu ei. Și, apropiindu-se cel care luase cinci talanți, a adus alți cinci talanți, zicând: Doamne, cinci talanți mi-ai dat, iată alți cinci talanți am câștigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se și cel cu doi talanți, a zis: Doamne, doi talanți mi-ai dat, iată alți doi talanți am câștigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se apoi și cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am știut că ești om aspru, care seceri unde n-ai semănat și aduni de unde n-ai împrăștiat și, temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău. Și răspunzând, stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană și leneșă, știai că secer unde n-am semănat și adun de unde n-am împrăștiat? Se cuvenea, deci, ca tu să dai arginții mei la schimbătorii de bani și eu, venind, aș fi luat ce este al meu cu dobândă. Luați, deci, de la el talantul și dați-l celui ce are zece talanți. Căci tot celui ce are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce n-are și ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncați-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților. 

Iar când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale. Și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții precum desparte păstorul oile de capre. Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți Împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine.
Atunci drepții Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? Sau însetat și Ți-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine?
Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă: Întrucât ați făcut unuia dintre acești frați ai Mei prea mici, Mie Mi-ați făcut.
Atunci va zice și celor de-a stânga: Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui. Căci flămând am fost și nu Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și nu Mi-ați dat să beau; străin am fost și nu M-ați primit; gol, și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu M-ați cercetat. Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță și nu Ți-am slujit? El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu ați făcut unuia dintre aceștia prea mici, nici Mie nu Mi-ați făcut. Și vor merge aceștia la osândă veșnică, iar drepții la viață veșnică.

Iar după ce a sfârșit toate aceste cuvinte, a zis Iisus către ucenicii Săi: Știți că peste două zile vor fi Paștile și Fiul Omului va fi dat să fie răstignit.”