marți, 1 aprilie 2014

Z 54

Doamne, fa-ma pe mine instrumentul pacii Tale.
Lasa-ma sa seman Iubire... acolo unde este ura,  Iertare... acolo une e nedreptate, Credinta ... acolo unde e indoiala, Speranta... acolo unde e disperare, Lumina... acolo unde e intuneric, Bucurie... acolo unde e intristare.
O, Creatorule Divin, ingaduie-mi sa ma straduiesc mai mult
Nu sa fiu alinat... ci sa alin, nu sa fiu inteles... ci sa inteleg, nu sa fiu iubit... cat sa iubesc!
Pentru ca numai daruind... primim, numai iertand... suntem iertati, numai prin moarte... renastem intru viata vesnica.

Sf Francisc de Assisi

Multumesc, draga mea, Martha!

                                     ***

Eu inca astept ziua de joi, cand medicii vor discuta cazul meu.
Ieri nu am facut mare lucru. Incerc sa scap de raceala si imi caut fulare pentru viitoarea mea "freza". 

Daca incep chimioterapia inainte de Sf Pasti atunci ma voi tunde "garcon" (puneti voi sedila la "c"!) saptamana viitoare. 
Imi amintesc ca, aceasta chestie, cu caderea parului, m-a daramat cel mai tare.
Sfatul meu, pentru femeile care incep chimio-terapia cu medicamente ce produc, ca efect secundar, alopecie acuta, este sa se tunda mai intai scurt. 
Eu - acum 5 ani - m-am ras in cap si asta a fost prea radical. Oricum parul nu cade tot odata si cel care a cazut recreste destul de repede. Asa ca o perioada cu parul scurt face sa nu ai un soc asa de mare cand te vei privi in oglinda dupa ce tratamentul produce efecte!. 
Randul trecut nu am fost capabila nici sa ma privesc in oglinda, necum sa ma fardez. 
Ei bine, am gresit!
De data asta o sa ma ocup altfel de mine. Si nu ca sa fiu "frumoasa" (as fi doar penibila) ci ca sa nu ma deprime noul meu look si, mai ales, privirile oamenilor!
Cum tratamentul induce si o anemie, nu e rau sa te fardezi un pic, sa conturezi sprancenele - care vor cadea partial si ele, in fine sa indrepti ce si cat se poate din ravagiile chimiei.
Un pic insa, doar un pic ca sa nu cazi in ridicol! 
Cred ca asa se duce mai usor ceea ce... nu e deloc usor! Traim intr-o lume in care imaginea conteaza! Din nefericire!
Si eu o sa am grija de imaginea mea, nu pentru cochetarie ci pentru a nu mai atrage privirile curioase ori intrebatoare ale celor din jur... priviri ce sunt, in aceste cazuri, destul de deranjante! 
In Franta lumea nu te priveste chiar asa de insistent, ca in Romania, insa cand stii ca ai o problema devii tu insuti/insati  suspicios/ suspicioasa!
Cum spuneam, nu voi putea purta peruca. Dealtfel decat o peruca de proasta calitate, care va accentua aspectul de boala, deplorabil, mai bine un fular legat cu sic!

Acum nu va imaginati ca ma ocup doar de chestii din astea frivole! Incerc sa ma tin de Dumnezeu cu rugaciuni si cu un gand aproape continuu la EL!
Uneori reusesc, alte ori ma fura lumea cu ale ei... Dar Bun si Mare este Domnul! Ma va sprijini sa nu ma pierd!
Si apoi o am pe martha, inger pazitor, care ma tine pe linie :)


Photo

,,
Daca stii sa-L pui pe Dumnezeu in tot ceea ce faci, 
o sa-L regasesti in tot ceea ce ti se intampla. "


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu