MAREA CURATENIE

Eu am inceput marea curatenie auala.

O data pe an rascolesc totul incerand sa arunc fara mila ceea ce e stricat, ciobit, mic, urat, neconform...

Constat cu uimire cate troace aduna omul - ma minunez de prostioarele pe care si le doresc copiii, si ma bucur sa vad loc in dulapuri, in pivnita, in pod, in garaj, in biblioteci si in birouri!

mi se mai intampla sa dau sansa cate unei jucarii, cate unui obiect inutil dar inca intreg... si atunci ma intreb ce sansa voi avea eu sa fiu de partea celor ingaduiti? Caci greselile noastre ne ciobesc, ne reduc, de diminueaza asa cum timpul uzeaza obiectele de proasta calitate!

Voi rezista la marea curatenie?

Asemenea este împărăţia cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care, găsind-o un om, a ascuns-o, şi de bucuria ei se duce şi vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea. Iarăşi asemenea este împărăţia cerurilor cu un neguţător care caută mărgăritare bune. Şi aflând un mărgăritar de mult preţ, s-a dus, a vândut toate câte avea şi l-a cumpărat. Asemenea este iarăşi împărăţia cerurilor cu un năvod aruncat în mare şi care adună tot felul de peşti. Iar când s-a umplut, l-au tras pescarii la mal şi, şezând, au ales în vase pe cei buni, iar pe cei răi i-au aruncat afară. Aşa va fi la sfârşitul veacului: vor ieşi îngerii şi vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor drepţi. Şi îi vor arunca în cuptorul cel de foc; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Înţeles-aţi toate acestea? Zis-au Lui: Da, Doamne. Iar El le-a zis: De aceea, orice cărturar cu învăţătură despre împărăţia cerurilor este asemenea unui om gospodar, care scoate din vistieria sa noi şi vechi. Iar după ce Iisus a sfârşit aceste pilde, a trecut de acolo. Şi venind în patria Sa, îi învăţa pe ei în sinagoga lor, încât ei erau uimiţi şi ziceau: De unde are El înţelepciunea aceasta şi puterile? Matei 13, 44-54