TIMPUL CLARIFICA TOATE NECUNOSCUTELE
Trece implacabil si chiar daca nu vrem sa stim, el ne face sa aflam tot ce nu stiam. Dar pentru a afla astfel cele nestiute, e nevoie de rabdare!
Rabdarea se castiga prin exercitiu, un fel de gimnastica necesara pentru a rezista tentatiei de a judeca, de a pune la zid, de a dispretui, de a... nu iubi!
Parintele Cleopa spunea, cu felul sau sfatos, ca tot ce ne trebuie este sa avem rabdare: "rabdare, rabdare, rabdare, rabdare si, cand ti se pare tie ca ai rabdat destul... o iei de la inceput: rabdare, rabdare, rabdare"...
Pana cand? "Nu pana la prasit ci pana la sfarsit!"
Si, pentru a reusi sa putem avea rabdare, e nevoie sa cerem de la Domnul putere.
Nimeni, in afara lui Dumnezeu, nu poate sti ce traiesti tu, cata vreme nu a plans plansul tau, nu a trait viata ta, nu a ras rasul tau, nu a suferit suferinta ta, cum bine spunea pr Hrisostom Filipescu.
Adesea ne aflam in vorba, si neavand rabdare sa reflectam, ne ia gura pe dinainte si... gresim.
CE SA NU SPUI NICIODATA
UNUI BOLNAV DE CANCER
- "Stiu cum te simti" (daca nu ati trecut prin aceeasi experienta nu aveti cum sa stiti, oricata imaginatie ati avea!)
- " Totusi, arati neasteptat de bine!"
- " Eu nu stiu cum faci de rezisti!"
- " In locul tau eu as refuza orice tratament!"
- " Nu te nelinisti, azi cancerul se trateaza!"
- " Esti bine ingrijita si l-ai descoperit la timp"
- " Am convingerea ca totul o sa fie bine!"
- " Cat timp ti-au dat medicii?"
- " Stiu pe cineva care a avut acelas lucru si a fost cu adevarat groaznic la final!"
- " Daca ai stii ce rau ma simt din cauza bolii tale; plang tot timpul cand ma gandesc la tine!"
Pentru a nu face gafe este suficient sa asculti si sa-ti arati disponibilitatea, sa te rogi pentru cel bolnav, facand-o chiar impreuna cu el, dand putere cuvantului dar si lui. Sa spui : "uite, eu sunt aici pentru tine cand doresti", sau " daca crezi ca este ceva ce as putea sa fac ca sa iti fie mai usor, sa stii ca poti conta pe mine!"
Unii dintre noi au un anume simt si stiu ce sa faca in situatii de felul acesta, altii insa trebuie sa invete, dupa cum toate se invata, inclusiv rabdarea!
Ev. Luca 20, 27-44
În vremea aceea au venit la Iisus unii dintre saducheii care tăgăduiesc că este înviere şi L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, Moise ne-a lăsat scris: dacă cineva are un fratele însurat şi acesta va muri neavând copii, atunci fratele să ia pe femeia văduvă şi să ridice urmaşi fratelui său. Deci erau şapte fraţi; şi cel dintâi, luându-şi femeie, a murit fără copii. Pe femeie a luat-o atunci al doilea, dar şi el a murit fără copii. A luat-o pe ea şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte au murit, fără să lase copii. La urma tuturor a murit şi femeia. Deci, la înviere, a căruia dintre ei va fi femeia? Căci câte şapte au avut-o pe ea de nevastă. Atunci, răspunzând lor, Iisus le-a zis: fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită; dar cei ce se vor învrednici să dobândească veacul ce va să fie şi învierea din morţi nici nu se însoară, nici nu se mărită. Căci nici să moară nu mai pot, fiindcă sunt la fel cu îngerii şi sunt fiii lui Dumnezeu, de vreme ce sunt fiii învierii. Iar cum că morţii vor învia, însuşi Moise a arătat atunci când vorbeşte despre rug şi când numeşte pe Domnul: Dumnezeul lui Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacob. Iar Dumnezeu nu este al morţilor, ci al viilor, căci toţi sunt vii în El. Iar unii dintre cărturari, răspunzând, I-au zis: Învăţătorule, bine ai vorbit. De aceea nu mai cutezau să-L mai întrebe nimic. Atunci a zis către ei: cum spun cărturarii că Hristos este fiul lui David? Pentru că însuşi David zice în cartea Psalmilor: zis-a Domnul Domnului Meu, şezi de-a dreapta Mea până când voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale. Dacă David îl numeşte pe El Domn, deci cum este Fiu al său?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu