luni, 28 ianuarie 2019

F.B. CLUBUL SMINTELII

In evanghelia de azi se vorbeste despre sminteala si despre faptul ca e necesar sa ne pazim a ne sminti ... cu orice pret.

Traim in comunitate si asta inseamna un schimb continuu si inevitabil de informatii si sentimente - bune sau nu.
Inaite vreme stirile despre unii, despre altii, parveneau de la gura la ureche si iar la gura, cum se spune (exista si azi asa-numitul "telefon arab"!)
Am "evoluat insa si stim totul caci suntem super conectati la... "realitate"? 
Oare?

Cand am citit textul evangheliei de azi, mi-a venit in cap 
Face-Book-ul, pe care il consider un club al smintelii. 
Acolo nu se face atat o comunicare cat un schimb continuu de pacate -  invidie, ura,  falsitate, sminteli de tot felul!
 "Realitatea"  expusa acolo este absolut schizoida, adevarul fiind doar un pretext  pe care se brodeaza minciuna, dezinformarea.
Pozele se retusaza, zambetul este telegenic, pentru o buna imagine, comentariile sunt aiurea - fie fals-amabile, fie pline de venin... in fine, nebunie curata.

Smintirea celorlalti este un pacat; nu face bine nimanui. 
Starnind invidia, chiar si fara voie, nu facem decat sa atragem undele negative ale gandurilor celor invidiosi, iar indrumand pe ceilalti pe cai gresite mai rau decat atat!

Ce bine ne-ar sta sa fim mai cuminti! Binele, succesul sunt asa de trecatoare azi!

Ceea ce acum invidiem poate deveni maine amintire sau o jertfa viitoare! In spatele fericirii cuiva poate sta o biblioteca intreaga cu carti, rugaciuni planse ... jertfe nestiute sau nenumarate pacate grele!  Caci totul se mosteneste - si raul si smerenia!  
Omul jinduieste  dupa binele trait de altii dar nu ia in seama si  jertfele ce-l insotesc!

Sa smintesti pe altul, ca si sa te lasi smintit, constituie asadar un pacat care, desi nu s-ar zice, este frate cu crima!

Da-ne, Doamne, putere! 

„Zis-a Domnul: Cine va sminti pe unul din aceștia mai mici, care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui dacă și-ar lega de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare. Și, de te smintește mâna ta, taie-o, că mai bine îți este să intri ciung în viață decât, având amândouă mâinile, să te duci în gheena, în focul cel nestins, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Și, de te smintește piciorul tău, taie-l, că mai bine îți este ție să intri fără un picior în viață decât, având amândouă picioarele, să fii azvârlit în gheena, în focul cel nestins, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Și, de te smintește ochiul tău, scoate-l, că mai bine îți este cu un singur ochi să intri în Împă­răția lui Dumnezeu decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în gheena focului, unde viermele lor nu moare și focul nu se stinge. Căci fiecare (om) va fi sărat cu foc, după cum orice jertfă va fi sărată cu sare. Bună este sarea; dacă însă sarea își pier­de puterea, cu ce o veți drege? Aveți sare întru voi și trăiți în pace unii cu alții. Și, ridicându-Se de acolo, a venit în hotarele Iudeei, de cealaltă parte a Iordanului, și mulțimile s-au adunat iarăși la El și iarăși le învăța, după cum obișnuia.”

Marcu 9, 42 - 50; 10, 1

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu