Pocăiți-vă, că s-a apro­piat Împărăția cerurilor.

Așa și-a inceput Mântuitorul propovăduirea, în Capernaum, preluând o sintagmă care este eseța mesajului Sfântului Ioan Botezătorul, (Mt 3, 2). 

In Capernaum El a rostit cele mai frumoase  predici și a făcut cele mai răsunătoare minuni. Acolo, „Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare, și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit” (Mt 4, 17).
Mesajul este anume același, fiind semnul preluării ștafetei de la cel care Îi pregatise drumul.
 
„A te pocăi” înseamnă să faci ordine acolo unde este dezordine în viața ta; să aduci echilibru acolo unde s-a dezechilibrat ceva; să înnoiești ceva acolo unde s-a învechit; să pui ceva în locul de unde ai luat; acolo, unde ai nedrep­tățit, să faci dreptate; unde vezi că este lipsă, să pui ceva din prisosul tău, iar acolo unde s-a stricat ceva, să repari. Asta spunea Ioan Botezătorul lumii de atunci. 
De aceea și Iisus și-a început activitatea Sa publică tocmai cu aceste cuvinte, transmițând lumii același mesaj.
 „Pocăiți-vă”,  ne spun amândoi, pentru că în împărăția lui Dumnezeu nu se poate intra oricum. Nu oricine poate fi membru al împărăției lui Dumnezeu dar totuși oricine poate să devină. 
Fariseii  l-au și întrebat la Mântuitorul : „Când va veni împărăția lui Dumnezeu?” (Lc 17, 20). Pe toată lumea preocupa acest lucru din predica lui Iisus. Și El a răspuns: „Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut. Și nici nu vor zice: Iat-o, e aici!, sau: Acolo! Că iată, împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru” (Lc 17, 20-21).

Părintele Tofana face o remarca la acest pasaj: 

”Fiind vorba de un răspuns dat fariseilor, traducerea „este înlăuntrul vostru” nu este prea potrivită. Mult mai potrivită ar fi traducerea „este în mijlocul vostru”. În favoarea unei astfel de traduceri ar fi și cuvintele Sfântului Ioan Botezătorul: „În mijlocul vostru stă Unul pe care voi nu-l cunoașteți” (In 1, 26). Tocmai aceste cuvinte ale prorocului ne descifrează sensul versetului, care trebuie tradus cu „împărăția lui Dumnezeu este în mijlocul vostru”, și nu „înlăuntrul vostru”. Ceea ce vrea să spună Iisus este, prin urmare, următorul lucru: „În Persoana Mea, Împărăția lui Dumnezeu este deja aici; este chiar în mijlocul vostru, al celor care discutați, acum, cu Mine. Eu sunt Mesia, Cel ce a inaugurat, deja, această împărăție”.
 
Așadar, Împărăția lui Dumnezeu nu este o unitate sau o categorie geografică circumscrisă spațial, nu este aici, sau acolo, ci ea este foarte aproape de noi prin Iisus Hristos. Dar cine Îl primește pe Iisus și intră în comuniune deplină cu El, împăr­tășindu-se cu El, pentru acela împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul lui, și nu în afara lui. În acest caz, putem folosi și această traducere, dar numai când este vorba de o unire deplină, ontologică, cu Iisus Euharisticul.”


În vremea aceea, auzind că Ioan a fost întemnițat, Iisus a plecat în Galileea. Și, părăsind Nazaretul, a venit să locuiască în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon și Neftali, ca să se împlinească ceea ce s-a zis prin Isaia prorocul, care zice: „Pământul lui Zabulon și pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare și celor ce ședeau în latura și în umbra morții lumină le-a răsărit”. De atunci a început Iisus să propovăduiască și să spună: Pocăiți-vă, că s-a apro­piat Împărăția cerurilor.