Pilda vamesului si a fariseului vine sa puna o oglinda in fata noastra spre a ne vedea masura duhovniceasca!
Exemplul dat de Mantuitorul are darul de a ne invata ca rugaciunea este o taina in care se pune umilinta si in care multumirea de sine nu are loc. Nimeni nu este indreptatit a se socoti superior, nimeni nu are dreptul sa judece pe nimeni, mandria si desconsiderarea aproapelui putand sa stearga orice alte fapte bune din catastiv!
Rugaciunea facuta cu ravna, smerenie si cu asumarea pacatului... rascumpara sufletele pierdute!
Zis-a Domnul pilda aceasta: Doi oameni s-au suit la templu ca să se roage: unul era fariseu și celălalt vameș. Fariseul, stând drept, așa se ruga în sine: Dumnezeule, Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți, preadesfrânați, sau ca și acest vameș. Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câștig. Iar vameșul, departe stând, nu voia nici ochii să-și ridice către cer, ci-și bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului! Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa decât acela. Fiindcă oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța. LUCA 18, 10 - 14
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu