SAPTAMANA LUMINATA - MOMENT AL INDESTULARII CU SFINTELE TAINE!

Despre împărtăşirea de dupa Liturghia de Paşti, Sf Ioan Gura de Aur, in cuvantul sau la Liturghia  Invierii Domnului, ne indeamna: 

«Pentru aceasta, intrati toti intru bucuria Domnului nostru: si cei dintai, si cei de al doilea, luati plata. 

Bogatii si saracii impreuna bucurati-va. 

Cei ce v-ati infranat si cei lenesi, cinstiti ziua. 

Cei ce ati postit si cei ce n-ati postit, veseliti-va astazi. 

Masa este plina, ospatati-va toti. Vitelul este mult, nimeni sa nu iasa flamand. Gustati toti din ospatul credintei! Impartasiti-va toti din bogatia bunatatii.»  

Din cate stiu eu, in noaptea Invierii se pot impartasi pana si cei care, altminteri, sunt opriti de la impartasirea cu Sfintele Taine! Evident, trecand mai intai pe la duhovnic!

Cat despre Saptamana Luminata, este foarte important aspectul dogmatic al problemei.

Canonul 66 Trulan (din anul 691) cere crestinilor „să se îndestuleze cu Sfintele Taine" pe parcursul întregii Săptămâni Luminate, chiar daca în această săptămână specială nu se posteşte de fel, nici măcar miercuri şi vineri! 

Impărtăşirea se face asadar fără post. Grija este doar aceea de a pastra un interval de 6 - 9 ore de ajunarea, adica de nemancare, înainte de primirea Sfintelor Taine.

Dealtfel nici preoţii nu postesc în Săptămâna Luminată ! 

Nu se stie de ce lumea se priveaza, in anii din urma,  de acest dar minunat. Poate sa fie de vina scaderea trairii crestine !

Lumea dealtfel se zdrobeste să cumpere şi să mănânce in ziua de Paşti carne de miel – aceasta fiind parca singura "poruncă biblică" pe care cei mai multi o socotesc demna de respectat (restul poruncilor fiind oarecum uitate!). 

Cartea Ieşirii însă, atunci când vorbeşte despre "junghierea unui miel de Paşti", se referă la Paştele iudaic, unde mielul era o profeţie a Mielului–Hristos, Cel care S-a jertfit pentru noi. 

Deci a avea de Paşti pe masa carne de miel fără a te împărtăşi cu Hristos, este ca si cum ne-am intoarce in vremea Vechiul Testament şi nu L-am recunoaşterea pe Hristos ca „Mielul lui Dumnezeu cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29). 

De asemenea,  facem cozonaci si „pască” , cu alte cuvinte, „paşti”, dar „Paştele nostru este Hristos” (I Corinteni 5:7)! 

Toate aceste bucate traditionale ale sarbatorilor pascale ar trebui să fie o continuare, si nu un inlocuitor al împărtăşirii cu Sfintele Taine!

Ziua de Paşti este, intai de toate, o zi de sarbatoare in care participarea la Liturghie şi împărtăşirea cu Hristos cel Inviat sunt evenimentele esentiale si obligatorii pentru un crestin!

Este deci canonic ca cei care au ţinut întregul post, duc o viaţă creştină şi-L doresc întotdeauna pe Hristos sa aiba dezlegare la împărtăşire în zilele Săptămânii Luminate, împărtăşirea fiind nu atat o răsplată pentru nevoinţa postirii, cat un medicament pentru bolile sufleteşti!

Asadar, in aceasta saptamana, „cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să ne apropiem” de Sfantul Potir, de Hristos, ca să înţelegem mai bine ce înseamnă  „Hristos a înviat!” şi „Adevărat că a înviat!”! 

El Insusi spune: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi” (Ioan 6:53-54).

Sa ne indestulam deci cu Sfintele Taine in aceasta Saptamana a Luminii!