RUGACIUNEA MAMEI

Sa stii sa te rogi este cu adevarat ceva important. Este nevoie de un soi de "buna crestere", de o anume buna-cuviinta, ce trebuie pusa in rugaciunile noastre! 
Aidoma principiilor legate de maniere, rugaciunea trebuie facuta cu un anume bun simt. Nu te rogi fara rusine, ori fara smerenie!
Poti sa-i ceri lui Dumnezeu sa te ajute sa te descurci, sa iesi din incurcaturile sau lipsurile financiare in care te gasesti, dar nu ii poti cere sa castigi la Loto! De asemenea, te poti ruga sa ai intelepciune si putere de a retine si reda cele invatate, pentru a trece cu bine examenele, dar nu se cade sa ii ceri Domnului sa iei un  examen pentru care nu ai invatat, pierzand timpul, dansand ori facand mai stiu eu ce prostii! 
Domnul stie ce ne trebuie si ne da El dupa voia Sa, insa, rugandu-ne, ne punem in legatura cu El, considerandu-L Tatal cel fara de inceput, asumandu-ne, cu umilinta, neputinta noastra spre a realiza ceva bun si trainic fara ajutorul Lui! Si multe se pot schimba atunci, chiar si voia Lui!

Dintre toate rugile, cea a mamei pentru copilul ei ramane, de departe, cea mai aprinsa si mai adevarata. Mama trece peste orice, se poate umili, se poate tîrî in noroi si se arunca in mare si in foc pentru a-si salva copilul! Cererile mamei sunt mereu auzite de Dumnezeu. Si, chiar daca raspunsul Sau nu satisface, in el este mereu o cereasca mangaiere!

Evanghelia de azi ilustreaza pana unde merge mila si indurarea lui Dumnezeu in ce priveste ruga mamei!

Si nu putem vorbi de rugaciunea mamei pentru copilul sau, fara sa ne gandim la Sfanta MONICA, mama FERICITULUI AUGUSTIN, despre care o sa scriu cateva randuri in alta postare...

Şi ridicându-Se de acolo, S-a dus în hotarele Tirului şi ale Sidonului şi, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu ştie, dar n-a putut să rămână tăinuit. Căci îndată auzind despre El, o femeie, a cărei fiică avea duh necurat, a venit şi a căzut la picioarele Lui.  
Şi femeia era păgână, de neam din Fenicia Siriei. Şi Îl ruga să alunge demonii din fiica ei.  
Dar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii. Căci nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor. Ea însă a răspuns şi I-a zis: Da, Doamne, dar şi câinii, sub masă, mănâncă din fărâmiturile copiilor. Şi Iisus i-a zis: Pentru acest cuvânt, mergi. A ieşit demonul din fiica ta. Iar ea, ducându-se acasă, a găsit pe copilă culcată în pat, iar demonul ieşise. 
Marcu VII, 24-30