SFANTUL NICHIFOR

Azi biserica ortodoxa il sarbatoreste pe sf mare mucenic Nichifor, a carui marturisire de credinta i-a adus moartea muceniceasca si l-a bagat in ceata sfintilor martiri.

Raspandirea crestinismului in Imperiul Roman din perioada apostolica a adus cu sine si vremea persecutiilor.
Ele au inceput in timpul domniei lui Nero si, cu mici perioade de ingaduinta, au durat pana in vremea imparatului Constantin cel Mare!
Sfantul Nichifor a trait in secolul 3, in Antiohia.
Se spune ca, Nichifor avea un bun prieten, preot crestin, cu care se avea ca si cu un frate. Diavolul insa a bagat zanzanie intre ei si s-au certat. Dupa o vreme, Nechifor a simtit ca are nevoie de iertarea prietenul sau si s-a dus la el, a inghenunchiat si i-a cerut iertare, dar preotul a refuzat sa-l ierte!
In nenumarate randuri acesta s-a prosternat in fata preotului dar iertarea nu a capatat-o.

Se face ca veni vremea prigoanei si pentru preotul acela. Calaii l-au prins si l-au luat sa-l duca la esfod.
Nichifor a fost atunci cuprins de panica: preotul si prietenul sau avea sa moara si el avea sa ramana neiertat!
Disperat, Nichifor alerga in urma calailor strigand preotului:
- Parinte, da-mi iertarea, parinte, iarta-ma!
Parintele insa nici nu voia sa auda. El era mandru si fericit ca va muri martir pentru Hristos si deci ca se va numara printre mucenicii Domnului.
Nichifor implora iertarea iar preotul isi inalta mai abitir privirea spre cer.

Se pare insa ca Dumnezeu nu indura chiar orice.
Asa se face ca, pana sa ajunga in piata mare, unde avea loc executia, Dumnezeu i-a luat preotului harul si, imediat, frica de moarte a pus stapanire pe batran care, smintindu-se, striga indata ca este gata a se va lepada de Hristos daca ii este lasata viata.
Auzindu-l, Nichifor incepu sa strige:
- Eu sunt crestin, eu il iubesc pe Hristos si sunt gata sa mor pentru El!

Batranul preot, care s-a lepadat de Hristos... a fost iertat si a inceput sa se inchine la idoli iar Nichifor a fost executat indata si astfel a intrat in ceata sfintilor Domnului, dandu-si viata din dragoste pentru EL!

Cu ale tale sfinte rugaciuni, Sfinte Nichifore, roaga-te pentru noi!
Amin

Şi a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu şi, privind toate în jur şi vremea fiind spre seară, a ieşit spre Betania cu cei doisprezece. Şi a doua zi, ieşind ei din Betania, El a flămânzit. Şi văzând de departe un smochin care avea frunze, a mers acolo, doar va găsi ceva în el; şi, ajungând la smochin, n-a găsit nimic decât frunze. Căci nu era timpul smochinelor. Şi, vorbind, i-a zis: De acum înainte, rod din tine nimeni în veac să nu mănânce. Şi ucenicii Lui ascultau. Şi au venit în Ierusalim. Şi, intrând în templu, a început să dea afară pe cei ce vindeau şi pe cei ce cumpărau în templu, iar mesele schimbătorilor de bani şi scaunele vânzătorilor de porumbei le-a răsturnat. Şi nu îngăduia să mai treacă nimeni cu vreun vas prin templu. Şi-i învăţa şi le spunea: Nu este, oare, scris: "Casa Mea casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile"? Voi însă aţi făcut din ea peşteră de tâlhari. Şi au auzit arhiereii şi cărturarii. Şi căutau cum să-L piardă. Căci se temeau de El, pentru că toată mulţimea era uimită de învăţătura Lui. Iar când s-a făcut seară, au ieşit afară din cetate. Dimineaţa, trecând pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcini. Şi Petru, aducându-şi aminte, I-a zis: Învăţătorule, iată smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat. Şi răspunzând, Iisus le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice.
Marcu 11, 11-23