Parabola, pune in evidenta necesitatea calitatii si sinceritatii conducatorilor, ei fiind judecaţi de Lumină: „Spre judecată am venit în lumea aceasta, pentru ca cei ce nu văd să vadă, iar cei ce văd să fie orbi” (9, 39).
Asa cum spuneam intr-o postare trecuta, aceasta paraboa trebuie înţeleasă în lumina profeţiei lui Iezechiel, cap. 34, unde "păstorii" lui Israel sunt condamnaţi ca fiind nişte păstori răi, incapabili sa aiba grijă de oi.
Proorocia lui Iezechiel este, iata, acum evidenta, si nu nunai atat ci chiar intarita, întrucât Iisus Hristos, identificat a fi Păstorul cel bun nu doar că poartă grijă de oi, ci îşi dă chiar viaţa Sa pentru ele: „Eu sunt Păstorul cel Bun… şi viaţa Mea o pun pentru oile Mele” (10, 14-15).
Și au auzit acestea unii dintre fariseii care erau cu El și I-au zis: Oare și noi suntem orbi?
Iisus le-a zis: Dacă ați fi orbi, n-ați avea păcat. Dar acum ziceți: Noi vedem. De aceea, păcatul rămâne asupra voastră. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, acela este fur și tâlhar. Iar cel ce intră pe ușă este păstorul oilor. Portarul deschide acestuia și oile ascultă de glasul lui, iar păstorul cheamă oile sale pe nume și le mână afară. Și, când scoate oile, merge înaintea lor și oile merg după el, căci cunosc glasul lui. Iar după un străin ele nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.
Această pildă le-a spus-o Iisus, dar ei n-au înțeles ce înseamnă cuvintele Lui.
Deci, iarăși a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă:
Eu sunt ușa oilor. Toți câți au venit mai înainte de Mine sunt furi și tâlhari, dar oile nu i-au ascultat. Eu sunt ușa. Dacă va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla.”
Ioan 9, 39 - 41; 10, 1 - 9
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu