"Iisus a certat pe duhul cel necurat și a vindecat pe copil"

„În vremea aceea, când s-a coborât Iisus din munte, L-a întâmpinat popor mult. Și iată, un bărbat din mulțime a strigat, zicând: Învățătorule, rogu-mă Ție, caută spre fiul meu, că este singurul meu copil; și iată, un duh îl apucă și îndată strigă și-l zguduie cu spume și cu greu pleacă de la el, după ce l-a zdrobit. Și m-am rugat de ucenicii Tăi ca să-l alunge, și n-au putut. 

Iar Iisus, răspunzând, a zis: O, neam necredincios și îndărătnic! Până când voi fi cu voi și vă voi suferi? Adu aici pe fiul tău. Și apropiindu-se el, demonul l-a aruncat la pământ și l-a zguduit. 

Iar Iisus a certat pe duhul cel necurat și a vindecat pe copil și l-a dat tatălui său. Iar toți au rămas uimiți de măreția lui Dumnezeu.” 

LUCA 9, 37-43

Desi,  in Catedrala de la Paris s-a citit azi alta pericopa, cum toate site-urile ortodoxe romanesti propun alt fragment evanghelic, ma opresc si eu la cel al BOR - adica  Luca, 9, 37-43!

Textul acesta imi aminteste de o intrebare care mi-a fost pusa de unul din profesorii mei de teologie, la unul din examene: "Cum explicati moartea unui copil? "

Raspunsul meu nu are importanta aici ci ideea care face sa existe o astfel de intrebare -  aceea de a-L invinui constant pe Dumnezeu pentru toate intamplarile nefericite din viata noastra! 

E foarte greu sa ajungi la intelepciunea lui Iov, greu sa constientizezi ca toate nefericirile noastre sunt doar rezultatul firesc al unei vieti dominate de neascultare, indaradnicie si slaba credinta!

Si nu e vorba doar de viata noastra ci a tuturor generatiilor din care descindem! Caci pacatele nu dispar decat dominate de credinta, smerenie si o pocaina desavarsita care sa faca sa ne primim pedeapsa aici si in acest veac si nu dincolo, in veacul ce va sa vina!

Am cunoscut de-a lungul vietii mele multi oameni si povestile lor si nu ma indoiesc de faptul ca orice om are o etapa de viata sa demna de un scenariu de film. Unii reusesc chiar sa... bata filmul!

Pentru toate nenorocirile lor, oamenii insa obisnuiesc sa-L invinuiasca pe Dumnezeu, daca cred ca El exista. 

Pentru ceilalti... toate tragediile lumii le confirma ideea ca El nu exista!

Inserez mai jos un fragment din Omiile lui ORIGEN (Omilii la Cartea Ieşirii, Omilia VIII, cap. VI, în PSB, vol. 6, pp. 92-93) in care se vorbeste tocmai despre cine si cand isi primeste pedeapsa divina pentru natura sa pacatoasa!

„Cât va dura lumea aceasta, diavolul, care este părintele păcătoşilor, nu este pedepsit pentru vina păcatelor lui. 

Aceştia îşi primesc pedeapsa în fiii lui, adică în aceia pe care i-a zămislit prin păcat. 

Cu alte cuvinte, aceştia sunt oamenii care trăiesc în trup, pedepsiți de Domnul, loviți, biciuiți. Căci "Domnul nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu" (Iezechiel 33, 11), de aceea în bunătatea Sa îndurătoare, El pedepseşte păcatele părinților în fii. 

Căci, dacă părinții, adică «diavolul și îngerii lui», ca şi ceilalți stăpâni ai acestei lumi și cârmuitori ai întunericului (căci și aceştia se fac părinți ai păcatului, ca și diavolul), fiind nevrednici a fi îndreptați în veacul acesta, își primesc ceea ce li se cuvine în veacul viitor, în schimb, Domnul a găsit de bine ca fiii Săi, adică aceia pe care diavolii i-au făcut să păcătuiască, dar care s-au legat de El ca niște complici și asociați, să obțină, aici jos, pedeapsa care li se cuvine, ca să ajungă curățați în lumea viitoare și să nu mai fie asociați diavolului la pedepsirea lui. Pentru că, în îndurarea Sa, "Domnul vrea ca toți oamenii să se mântuiască" (I Timotei 2, 4). 

De aceea zice: "Cerceta-voi cu toiag fărădelegile lor și cu bătăi păcatele lor, iar mila Mea nu o voi depărta de la ei" (Psalmi 88, 32). 
Domnul cercetează, deci, sufletele și caută creaturile zămislite de blestematul lor părinte, care i-a convins să păcătuiască, spunându-le fiecăreia dintre ele: Ascultă fiică și vezi, pleacă urechea și uită poporul tău și casa părintelui tău (Psalmi 44, 12).
El te cercetează, deci, după ce ai săvârșit păcatul, te previne, te încearcă și cu biciul, și cu vergeaua pentru păcatul pe care ți l-a sugerat diavolul, tatăl tău, pentru ca acest păcat să fie pus «în sân», adică până ești încă în trup. 
Astfel se împlinește (cuvântul Scripturii) că păcatele părinților sunt pedepsite "până în al treilea și al patrulea neam" !(Ieșirea 20, 2)."

Asadar doar cei care nu merita sa fie iertati in veacul acesta nu vor suferii pe pamant!