Fragmentul, extras din Evanghelia dupa Luca, vine sa ne explice felul in care trebuie sa ne rugam, felul nostru de a-I cere Domnului cele ce ne lipsesc, cele de care avem nevoie!
Pentru asta trebuie sa stim ce ne lipseste! Si ne lipseste Dumnezeu -viata, iubirea, fericirea...
Daca rugandu-ne avem senzatia ca El nu ne aude... inseamna ca nu ne rugam cum trebuie! Daca nu primim ceea ce cerem inseamna ca ceea ce am cerut este strain de El!
Rugaciunea este o oglinda a sufletului si a mintii noastre! Felul in care cerem arata ce anume intelegem noi ca ne este de trebuinta.
Cel care stie ce sa ceara si cum sa ceara este mereu rasplatit implinindu-i-se dorinta!
Daca iti doresti ceva cu ardoare, bucuria de a avea acel lucru este speciala; orice vei primi in dar fara sa-ti doresti, chiar daca pe moment te bucura, nu va avea aceeasi valoare!
De aceea, ca sa Il cunosti pe Dumnezeu, este esential sa-ti doresti asta!
Dumnezeu nu ne hartuieste sa-L iubim ci asteapta sa Il dorim si dorindu-L, ni se face vazut, simtit!
In relatia cu Dumnezeu rugaciunea este esentiala - ea fiind mai curand o forma de dialog decat un mod exclusiv de a ne expune nevoile! In cererile noastre catre Dumnezeu se vede stadiul duhovniciei noastre.
Stim oare sa ne rugam, stim ce si cum sa-I cerem?
Raspunsul vine odata cu cresterea noastra spirituala!
Rugăciunea are nevoie de timp. Timpul e viață. Rugăciunea e locul în care Dumnezeu se deschide peste noi pentru ca noi să ne deschidem față de El.
Cererile noastre trebuie sa fie intru restaurarea noastra!
Textul nu pune accent pe cererile și nemulțumirile noastre, ci ne ajută să înțelegem că greșeala noastră este aceea de a-I cere Domnului lucruri, în loc să-L cerem pe El!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu