PILDA SEMANATORUL

Pilda Semanatorului o gasim  deopotriva la Matei 13: 3-23; la Marcu 4: 3-20 si la Luca 8: 4-15.

Astazi, s-a citit din Matei (13) doar prima parte a pildei, practic pilda in sine, stiind ca in continuare Mantuitorul

va explica El Insusi  simbolurile ei! 

Desigur, partea explicativa este completa abia daca ii citim pe toti cei trei sinoptici, fiecare aducand cate un amanunt important!

„Zis-a Domnul pilda aceasta: 

Iată, a ieșit semănătorul să semene. Și, pe când semăna, unele semințe au căzut lângă drum și au venit păsările și le-au mâncat. Altele au căzut pe loc pietros, unde n-aveau pământ mult, și îndată au răsărit, că n-aveau pământ adânc; iar când s-a ivit soarele, s-au pălit de arșiță și, neavând rădăcină, s-au uscat. 

Altele au căzut între spini, dar spinii au crescut și le-au înăbușit. Altele au căzut pe pământ bun și au dat rod: una o sută, alta șaizeci, alta treizeci. 

Cine are urechi de auzit să audă.”

MATEI 13: 3-9

Astfel Semănătorul este Domnul Insusi iar sămânța pe care o arunca este Cuvântul Sau.

Domnul, Care se află pretutindeni, „a ieșit” din sanurile parintești si S-a întrupat pentru ca omenirea sa poata fi salvata! 

Dumnezeu Însuși a hotărât, mai înainte de facerea lumii, venirea Sa pe pământ și viețuirea ca om printre oameni!

Domnul Iisus Hristos nu a venit nici să secere… nici  să ardă pământul, ci a venit să semene , sa arunce samanta  

Cuvantului Sau, voia lui Dumnezeu de mantuire a omului. 

Semințele care au căzut lângă drum, adică pe calea

bătătorita, nu rodesc! Pentru cei a caror minte este o cale prea călcată (bătătorită), aspră si nearată,  Cuvantul nu rodeste caci ei sunt prea leneși si deloc dispusi sa primesca sfatul lui Dumnezeu! Si, de la aceștia, „păsările cerului”- adică duhurile cele din văzduh, dracii - departeaza cuvântul!  

Cei care, din pricina neputinței neimpotrivindu-se  pacatului,  si-au vândut mântuirea, sunt ca un loc pietros in care samanta cuvântului nu germineaza ci se usuca!

Caci „s-a ivit soarele” și le-a descoperit toate cele ascunse ale lor! Omul se cunoaște în necazuri!

De asemenea, Cuvantul Domnului se estompeaza, nu se mai aude, nu mai rezoneaza in sufletul celui dominat de spinii grijilor de tot felul care il sufoca!

Cei care Il iubesc pe Dumnezeu si fac voia Lui sunt pamantul bun in care rodeste Cuvantul!

Iata ca 3 părți din sămânță s-au pierdut și numai a patra parte a rodit,  ceea ce inseamna ca puțini sunt cei ce se mântuiesc! (conf.Luca 13, 23-28). 

Domnul insa ne da nadejde!

Căci, chiar si pietros de ar fi cineva, sau pe lângă drum 

(cale) de ar fi cineva, ori intre spini de ar fi, este totusi cu putință sa devina pământ bun. 

Nu toți cei care primesc cuvântul lui Dumnezeu sunt capabili sa-l germineze, neputand sa are pamantul sufletului lor cu fapte bune! Puțini il lucrează în mod desăvârșit prin neagoniseală și nevoință preaînaltă! 

Concluzia finala tine de amanuntele insumate dupa citirea pildei in toate cele trei Evanghelii sinoptice!

Cei care reusesc  sunt sfinții (cei care rodesc 100… ) ! 

Călugării care, petrecand viața în mănăstire, sunt lucrători buni. (ei rodesc 60!)

Mirenii, care au ales ca, pe cât le este cu putință, sa se straduiasca sa faca faptele cele bune ei sunt cei care rodesc doar 30!

Iata bunătatea lui Dumnezeu, Care pe toți ne primește - și pe cei ce fac lucruri mari, și pe cei care le fac pe cele mici, și pe cei care se straduiesc, desi nu sunt de exceptie!