Pilda din duminica precedenta ne-a aratat mila, dragostea si generozitatea lui Dumnezeu.
El este Tatal, cel care iubeste si iarta !
In duminica aceasta ni se reaminteste ca El nu este numai iubire, ci este si Judecător. Şi El va face dreapta judecată!
Despartirea oamenilor dupa principiul oilor si al caprelor va fi definitiva atunci, in ziua infricosatoarei judecati!
Punerea la stanga inseamna caderea definitiva din puterea harului si in acest caz... pocaina devine nula.
Pocaina nu lucreaza fara harul lui Dumnezeu care ne atinge inima si ne ajuta sa ne indreptam.
Fara har omul doar regreta dar este neputincios spre indreptare... Harul este cel care pune in miscare mecanismul schimbarii, al indreptarii noastre
In partea stanga, adica in locul celor neindreptati... lipseste harul Domnului si omul nu se mai poate uni niciodata cu Dumnezeu!
Astfel suferinta este nesfarsita!
Relele savarsite de noi in viata asta nu sunt strict legate de persoana noastra.
Si judecati vom fi:
- mai întâi... pt răul pe care l-am săvârşit noi înşine;
- apoi, pt raul pe care l-au savarait din vina noastra alţii, persoane pe care noi le-am împins la pacat, i-am ispitit;
- apoi vom răspunde pentru binele pe care l-am fi putut face, dar nu l-am facut;
- pentru faptele bune pe care alţii le-ar fi putut face dar noi i-am impiedicat sa le faca!
Cine nu s-a ingrijorat de parerea altora?
Cati nu s-au sinucis de frica sa nu fie judecati de oameni, sa nu cada rusinea ori ura publica asupra lor!
Oare de ce nu ne temem si de judecata finala? De ce nu ne cutremuram de rusine si de frica de a pierde increderea lui Dumnezeu?
Doamne ajuta-ne sa intelegem, sa ne smerim, sa ne caim!
Matei 25, 31-46
Zis-a Domnul: Când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale. Și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții, precum desparte păstorul oile de capre. Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui:
Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți Împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine. Atunci, drepții Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? Sau însetat și Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? Și când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă: Întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei prea mici, Mie Mi-ați făcut. Atunci va zice și celor de-a stânga: Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este pregătit diavolului și îngerilor lui. Căci flămând am fost și nu Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și nu Mi-ați dat să beau; străin am fost și nu M-ați primit; gol, și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu M-ați cercetat. Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță și nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu ați făcut unuia dintre acești prea mici, nici Mie nu Mi-ați făcut. Și vor merge aceștia la osândă veșnică, iar drepții la viața veșnică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu