Situata in campia Thesaliei, in apropiere de Kalambaka, intre muntii Koziakas si Antichassia, METEORA este unul din cele mai cunoscute asezaminte monahale ale Rasaritului crestin.
O adevarata padure de piatre rasarite din pamant, din mijlocul campiei, iar in varful lor... un ansamblul monastic, totul intr-un peisaj de o maretie tulburatoare.
Meteorele reprezinta cel mai important centru monahal ortodox al grecilor, dupa Sfantul Munte Athos.
Exista in aceste locuri peste o mie de stanci foarte abrupte, foarte inalte si lise, formate cu saizeci de milioane de ani in in urma.
Cu manastirile lor seculare in varf, stancile astea parca incearca sa ne arate calea dificila, dar fermecatoare, pe care trebuie sa o apuci spre a ajunge la Dumnezeu!
O adevarata padure de piatre rasarite din pamant, din mijlocul campiei, iar in varful lor... un ansamblul monastic, totul intr-un peisaj de o maretie tulburatoare.
Meteorele reprezinta cel mai important centru monahal ortodox al grecilor, dupa Sfantul Munte Athos.
Exista in aceste locuri peste o mie de stanci foarte abrupte, foarte inalte si lise, formate cu saizeci de milioane de ani in in urma.
Cu manastirile lor seculare in varf, stancile astea parca incearca sa ne arate calea dificila, dar fermecatoare, pe care trebuie sa o apuci spre a ajunge la Dumnezeu!
Drumul pana la manastiri este fascinant. Stancile inalte, negre si salbatice te surprind prin unicitatea lor. Cand ajungi la Meteora, unul din cele mai frumoase locuri de pe pamant, iar ca fenomen natural, unicul din lume, te untrebi cum e cu putinta ca niste calugari sa fi reusit sa construiasca acolo asezaminte... si asta acum sute de ani!
Meteora este in totalitate pamant sfant, loc sfant zidit si pazit de Dumnezeu, pentru ca aici s-a sfintit fiecare stanca, fiecare pestera, fiecare piatra, pentru ca o multime de cuviosi, ascetici si martiri, s-au rugat si s-au indumnezeit pe stancile si vaile acestui loc!
Pe aceste stanci fara vegetatie, s-a infiripat viata monahala inca din secolul al IX-lea, cand au venit aici primii asceti crestini.C alugarii vietuitori in acest peisaj aspru au fost strajeri si paznici ai Ortodoxiei.
|
In anul 1334, Sfantul Atanasie, alungat din Sfantul Munte Athos, in urma invaziilor piratilor, strange cu sine 14 calugari si pleaca la Veria, in hotarele fostei Valahii Mari, prima mare asezare politica romaneasca din sudul Dunarii.
In noua locatie, pe una dintre stancile cele mai mari, inalta de 613 metri fata de nivelul marii, incepe, cu o munca titanica pentru ridicarea unei manastiri. Aceasta manastire poarta si astazi denumirea de "Marea Meteora" (Megalo Meteora); ea poarta hramul "Schimbarea la Fata".
La moartea Sfantului Athanasie (+1383), de pe tronul aceleiasi Valahii, vine urmas regele Ioan Duca Paleologul, cu numele monahicesc de Ioasaf. In fine, urmasul sau, Alexie Anghel, semna cu cerneala verde: "Cesar al Valahiei".
Sunt pline actele Meteorelor de pomenirea unor dregatori valahi ca Petrita, Dragu, Calota, Bunila, si altii. Se pare ca tot un membru al dinastiei stapanitoare din Marea Valahie, Ioan Cantacuzino, a inaltat si Manastirea Sfantul Stefan.
Cu timpul, mai toate stancile Meteore au fost cuprinse de manastiri. De jos, de la baza stancilor, abia se disting cateva fragmente de zidire; de sus insa, de langa clopotnita Manastirii Sfantul Nicolae, de pilda, ceea ce vezi te tulbura intr-atat incat nu poti sa nu te gandesti la Dumnezeu!
Cu mijloace de subsistenta extrem de precare, dar cu rugaciunea inimii si postul ca arme permanente in fata lipsurilor si ispitelor de tot felul, ei au facut din aceasta loc salbatic o oaza duhovniceasca si o puternica atractie pentru mii de pelerini care si-au gasit aici linistea duhovniceasca.
Din putinele despicaturi ale acestor stanci multicolore se proiecteaza scari vechi de lemn, care certifica existenta ascetilor in vremuri mai vechi.
In noua locatie, pe una dintre stancile cele mai mari, inalta de 613 metri fata de nivelul marii, incepe, cu o munca titanica pentru ridicarea unei manastiri. Aceasta manastire poarta si astazi denumirea de "Marea Meteora" (Megalo Meteora); ea poarta hramul "Schimbarea la Fata".
La moartea Sfantului Athanasie (+1383), de pe tronul aceleiasi Valahii, vine urmas regele Ioan Duca Paleologul, cu numele monahicesc de Ioasaf. In fine, urmasul sau, Alexie Anghel, semna cu cerneala verde: "Cesar al Valahiei".
Sunt pline actele Meteorelor de pomenirea unor dregatori valahi ca Petrita, Dragu, Calota, Bunila, si altii. Se pare ca tot un membru al dinastiei stapanitoare din Marea Valahie, Ioan Cantacuzino, a inaltat si Manastirea Sfantul Stefan.
Cu timpul, mai toate stancile Meteore au fost cuprinse de manastiri. De jos, de la baza stancilor, abia se disting cateva fragmente de zidire; de sus insa, de langa clopotnita Manastirii Sfantul Nicolae, de pilda, ceea ce vezi te tulbura intr-atat incat nu poti sa nu te gandesti la Dumnezeu!
Cu mijloace de subsistenta extrem de precare, dar cu rugaciunea inimii si postul ca arme permanente in fata lipsurilor si ispitelor de tot felul, ei au facut din aceasta loc salbatic o oaza duhovniceasca si o puternica atractie pentru mii de pelerini care si-au gasit aici linistea duhovniceasca.
Din putinele despicaturi ale acestor stanci multicolore se proiecteaza scari vechi de lemn, care certifica existenta ascetilor in vremuri mai vechi.
Si, parca anume, pe varfurile cele mai greu accesibile, calugari nevoitori si-au construit manastirile acelea de o rara frumusete.
In secolul al XV-lea numarul manastirilor de aici depasea numarul de 20.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu