ZILELE 36, 37, 38

In ziua a 34.a pe care am mai primit-o in dar de la Domnul, adica joi, inainte de internarea in spital, am fost in alta clinica unde mi s-a facut o injectie in san cu o substanta radioactiva, care sa evidentieze zona bolnava si  ganglionii sanului. 

Dupa vreo trei ore de fotografii ... am plecat la celalat spital, unde urma sa fiu operata. M-am internat si m-am instalat rapid. Mi s-a luat sange, mi s-a facut electro-cardiograma... Apoi mi s-a dat un flacon cu betadina cu care trebuia sa ma spal seara si apoi, din nou, dimineata.

La miezul noptii mi-am facut rugaciunile si apoi am adormit ca un copilas! Nici urma de angoasa, nici o panica! 

Z 35
Vineri m-am trezit, mi-am facut dusul cu betadina, m-am echipat in costumul de unica folosinta pe care mi l-au dat, mi-am facut rugaciunile si, fara sa mai am timp de multe reflectii, am fost preluata si dusa la sala de operatie; la ora 9 eram in sala! 

Totul a decurs fara evenimente, ceva mai complicat poate pentru doctori din pricina stimulatorului meu cardiac care impune folosirea anumitor instrumente!
M-am trezit fara probleme, fara gretui, fara dureri!
Pe la ora 14 am primit o mica gustare.

Seara a venit anestezista sa ma vada. 

Si, ce credeti? M-a anuntat ca ea nu va fi la externarea mea si ca nu este nevoie sa ii las cecul cu cei 300 de euro, depasirea de onoraroiu intre ce restituie casa de asigurari si cat costa de fapt! "Se recupereaza ei banii, nu va faceti griji" mi-a spus ea zambitoare, salutandu-ma cu prietenie!

De ce a facut asta, nu stiu sa va spun, dar asa ceva nu mi s-a mai intamplat si nici nu am mai auzit!

A venit apoi chirurgul, bucuros si el de parca boala mea fusese o pacaleala. Bine ca toata lumea e multumita, mi-am zis eu!

Altfel... nici o durere, nimic!

Z 37

Sambata iar a venit chirurgul, a supravegheat scoaterea drenului si schimbarea pansamentului! Ei bine, aici e aici, caci mie, mimoza cum sunt, mi se jupoaie pielea cu fiecare leucoplast dezlipit de pe ea! Marturisesc ca de asta imi este oroare caci ma simt ca torturata! 

In fine, dupa ce am varsat in ascuns o lacrima de usturime... am revenit acasa!

Z 38

Azi am fost chiar la Liturghie si m-am si impartasit! Slava Domnului. 

DUMINICA A DOUA A SFÂNTULUI ŞI MARELUI POST

Evanghelia de la Marcu
(II, 1-12)

In vremea aceea, a intrat iarăşi Iisus în Capernaum după câteva zile şi s'a auzit că este acasă. Şi s'au adunat atât de mulţi, încât nu mai era loc nici înaintea uşii; şi le grăia lor Cuvântul. Şi au venit la El aducându-I un slăbănog pe care-l purtau patru inşi. Şi neputând ei să se apropie de El din pricina mulţimii, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul pe care zăcea slăbănogul. Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: „Fiule, iertate fie păcatele tale!“ Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor: „Pentru ce vorbeşte acesta astfel? El blasfemiază. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?“ Şi îndată cunoscând Iisus cu Duhul Său că aşa cugetau ei în sinea lor, le-a zis: „De ce cugetaţi acestea în inimile voastre? Ce este mai lesne, a-i zice slăbănogului: Iertate fie-ţi păcatele!, sau a-i zice: Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului să ierte păcatele pe pământ – i-a zis slăbănogului –: ţie-ţi spun: Ridică-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta!“ Şi el de'ndată s'a ridicat şi, luându-şi patul, a ieşit afară de faţă cu toţi, încât toţi erau uimiţi şi-L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Asemenea lucruri niciodată n'am văzut“.

Tot azi s-a citit şi

Evanghelia Ierarhului de la Ioan
(X, 9-16)
Zis-a Domnul: „Eu sunt uşa. De va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla. Furul nu vine decât să fure şi să'njunghie şi să piardă. Eu am venit ca viaţă să aibă, şi din belşug s'o aibă. Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun, sufletul său şi-l pune pentru oi. Dar simbriaşul şi cel ce nu este păstor şi cel ce nu este stăpân al oilor vede lupul venind şi lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le risipeşte. Iar simbriaşul fuge, fiindcă simbriaş este, şi nu de oi îi este lui aminte. Eu sunt Păstorul cel bun, şi Mi le cunosc pe ale Mele şi ale Mele Mă cunosc pe Mine. Aşa cum Tatăl Mă cunoaşte pe Mine, tot aşa Îl cunosc Eu pe Tatăl. Şi viaţa Mea Mi-o pun pentru oi. Şi alte oi am, care nu sunt din staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc; şi glasul Mi-l vor auzi, şi va fi o turmă şi un păstor.“

Afara e soare si ma rasfat un pic pe terasa... desi se spune ca este poluare...

Acum ramane sa astept rezultatul biopsiei! La lucruri bune nu ma astept insa stiu ca este si asta o lucrare a lui Dumnezeu careia ma supun cu bucurie!

Asta e tot!

Dar... mai e si maine o zi...