Incerc sa trag o concluzie urmarind firul rosu al acestei perioade - extrem de importante pentru un crestin.
Postul Mare este alcătuit din 6 săptămâni + una !
Conform Tipicului, Postul - precedat de o perioada de pregatire de 3 saptamani - începe în seara Duminicii Lăsatului sec de brânză sau a Izgonirii din Rai, cu rugaciunea iertării reciproce a păcatelor.
Dar sa rememoram un pic.
INAINTE DE INTRAREA IN POST
INAINTE DE INTRAREA IN POST
- In Duminica Vamesului si a Fariseului - am primit inca o data exemplul rugaciunii corecre si modelul de pocainta.
- In Duminica Fiului risipitor - Ni s-a repetat - pentru a cata oara? - ca, asemenea tatalui pericopei evanghelice, Dumnezeu ne asteapta sa regasim drumul pocaintei, oricat de mult ne-am departa de El, atrasi de pacate.
- In Duminica Infricosatoarei judecati - ni se infatiseaza tabloul raiului si al iadului, caderea omului si chemarea lui Dumnezeu - "ce ati facut semenilor vostri Mie mi-ati facut!"
- Duminica I.a din Post ( Duminica Ortodoxiei - zi inchinata biruintei ortodoxiei asupra tuturor ereziilor din toate veacurile!)
”Urmează-mă!” Hristos Se descoperă pe Sine
Iisus nu l-a întâlnit întâmplător pe Filip, ci l-a ”găsit”, pentru că acesta Il căuta, iar cine caută găsește, va spune Isus ucenicilor (Mt 7,7). Isus îl cheamă să-i fie ucenic și apoi apostol.
"In marea Lui bunătate şi milostivire, El ne îngăduie să-L punem la încercare prin voia noastră liberă, precum şi El ne cerceteaza inimile noastre. Domnul voieşte ca noi să venim la El cu o inimă lipsită de vicleşug, de bunăvoie şi fără prejudecăţi, şi să-L „încercăm” cu nevinovăţie, aşa cum a făcut Natanael, traind uimirea sincera in fata maretiei Sale. Dacă „venim şi vedem“, Dumnezeu nu va întârzia să ne dea mărturie despre Sine Insuşi. Insă ne lasă pe noi să facem primul pas, să ne manifestăm dorinţa de a-L cunoaşte şi de a-L urma de bunăvoie şi cu toată inima."
"In marea Lui bunătate şi milostivire, El ne îngăduie să-L punem la încercare prin voia noastră liberă, precum şi El ne cerceteaza inimile noastre. Domnul voieşte ca noi să venim la El cu o inimă lipsită de vicleşug, de bunăvoie şi fără prejudecăţi, şi să-L „încercăm” cu nevinovăţie, aşa cum a făcut Natanael, traind uimirea sincera in fata maretiei Sale. Dacă „venim şi vedem“, Dumnezeu nu va întârzia să ne dea mărturie despre Sine Insuşi. Insă ne lasă pe noi să facem primul pas, să ne manifestăm dorinţa de a-L cunoaşte şi de a-L urma de bunăvoie şi cu toată inima."
- Duminica a II a din Post (a Sf. Grigore Palamas) Vindecarea slabanogului
Puterea credintei
"Văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale!" In invăţătura ortodoxa, mântuirea ca vindecare nu se petrece in afara iubirii, libertatea omului fiind esentiala.
Prin credinta se reactiveaza asadar energiile necreate. Vindecarea slabanogului din Capernaum ne arata o data in plus ca este posibil sa invingi orice neajuns daca ai credinta puternica , daca iti pui nadejdea in ajutorul lui Dumnezeu.
Omul poate prin pocainta, rugaciune si post sa-L cunoasca pe Dumnezeu si implicit sa se uneasca cu El!
- Duminica a III.a din Post (a Sfintei Cruci)
Chemarea la pocainta
"Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie."
Cinstirea Sfintei Cruci este asezata in mijlocul Postului si asta este un prilej de a ne aminti de Pomul vietii, Pomul cunoasterii binelui si raului, asezat in mijlocul raiului!
Crucea ne izbaveste de moarte, caci pe ea S-a rastignit Mantuitorul.
Ea este semnul vietii - care se va arata pe cer la a doua venire. Crucea, pe care suntem chemati sa ne-o purtam urmandu-L pe Hristos, este pe masura fiecaruia si data dupa putere!
Fara cruce nu este Inviere!
Purtarea ei implica lepadarea de sine - adica omorarea orgoliului.
Ea este semnul vietii - care se va arata pe cer la a doua venire. Crucea, pe care suntem chemati sa ne-o purtam urmandu-L pe Hristos, este pe masura fiecaruia si data dupa putere!
Fara cruce nu este Inviere!
Purtarea ei implica lepadarea de sine - adica omorarea orgoliului.
Creştinul este cu totul in si cu Hristos.
Cel ce se mantuieşte se mantuieşte fiind imbrăcat in Hristos, prin sfantul Botez. Numai astfel ne putem apropia de Tatăl si doar atunci cand ne apropiem de Tatăl in Hristos, El işi va tinde mila către noi, primindu-ne la El.
Acea pecete a lui Hristos il marcheaza pe creştin , iar cel care este insemnat cu ea nu se va teme de rău.
Botezul şi impărtăşania - impreuna cu Spovedania - sunt uneltele, cai ale mantuirii. Trebuie să avem credinţa, dragostea si nădejdea in Domnul, in ajutorul Sau total si neconditionat, pană la intalnirea cu El.
Intarirea credintei
Cel ce se mantuieşte se mantuieşte fiind imbrăcat in Hristos, prin sfantul Botez. Numai astfel ne putem apropia de Tatăl si doar atunci cand ne apropiem de Tatăl in Hristos, El işi va tinde mila către noi, primindu-ne la El.
Acea pecete a lui Hristos il marcheaza pe creştin , iar cel care este insemnat cu ea nu se va teme de rău.
Botezul şi impărtăşania - impreuna cu Spovedania - sunt uneltele, cai ale mantuirii. Trebuie să avem credinţa, dragostea si nădejdea in Domnul, in ajutorul Sau total si neconditionat, pană la intalnirea cu El.
- Duminica a IV.a din Post (a Sf. cuv. Ioan Scărarul)
Intarirea credintei
Caci "celui ce crede toate ii sunt cu putinta! "
"Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele”.
In Duminica a IV.a suntem incurajati sa continuam urcusul duhovnicesc - sa revenim daca ne-am ratacit, sa ne intoarcem spre virtute, omorand pacatul, sa ne departam de diavol si sa ascultam de Dumnezeu - dupa modelul scarii Sf Ioan Scararul.
In Duminica a IV.a suntem incurajati sa continuam urcusul duhovnicesc - sa revenim daca ne-am ratacit, sa ne intoarcem spre virtute, omorand pacatul, sa ne departam de diavol si sa ascultam de Dumnezeu - dupa modelul scarii Sf Ioan Scararul.
La Dumnezeu nici o cerere nu ramane fara raspuns. Primim raspuns si rasplata dumnezeiasca daca stim sa cerem si pe masura increderii si a credintei noastre in EL !
Pericopa aceasta făcea parte, la inceputurile crestinismului, din învățătura pe care o primeau catehumenii care urmau să fie botezați în Sâmbăta Mare.
"Să nu ne mâhnim când cerem de ani de zile ceva lui Dumnezeu şi nu ne dă.
Nu ne dăruieşte fie pentru că o cerem la timpul sau in mod nepotrivit, fie pentru că suntem nevrednici să primim,
fie pentru că, primind, vom cădea în mândrie sau nepăsare!
(Sfântul Ioan Sinaitul Scărarul). In aceasta zi se mai citesc si Fericirile din Evanghelia după Matei 5:1-12, o pericopa care motiveaza si ea prin rasplata dumnezeiasca promisa de Mantuitorul Hristos.
- Duminica a V.a din Post(a Sfintei cuvioase Maria Egipteanca)
Anticiparea patimilor si a Invierii Mantuitorului
"Că, iată, ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi predat arhiereilor şi cărturarilor; şi-L vor osândi la moarte şi-L vor da în mâna păgânilor. Şi-L vor batjocori şi-L vor scuipa şi-L vor biciui şi-L vor omorî, dar după trei zile va învia."Pericopa aceasta făcea parte, la inceputurile crestinismului, din învățătura pe care o primeau catehumenii care urmau să fie botezați în Sâmbăta Mare.
Dorinta celor doi ucenici de a fi in lumina slavei celei
dumnezeiesti, ii face pe acestia sa treaca cu vederea si botezul suferintelor si paharul sangelui, al mortii, pe care Fiul Omului avea sa le primeasca, Iisus anticipand aici Sfinte Sale Patimi! Ei sunt invatati, si noi astazi prin acest fragment evanghelic, ce inseamna slujirea smerita.
Acest fragment ne pregătește totodata si pe noi pentru
Pătimirile și Învierea Domnului.
dumnezeiesti, ii face pe acestia sa treaca cu vederea si botezul suferintelor si paharul sangelui, al mortii, pe care Fiul Omului avea sa le primeasca, Iisus anticipand aici Sfinte Sale Patimi! Ei sunt invatati, si noi astazi prin acest fragment evanghelic, ce inseamna slujirea smerita.
Acest fragment ne pregătește totodata si pe noi pentru
Pătimirile și Învierea Domnului.
A II.a Evanghelie Lc 7, 36 - 50
Sa avem incredere in promisiunea mantuirii
"Iertate sunt păcatele ei cele multe, căci mult a iubit. Iar cui se iartă puţin, puţin iubeşte. Şi a zis ei: Iertate îţi sunt păcatele!"
Daca, odata ajunsi aici, credem cumva ca nu meritam milostivirea lui Dumnezeu, spre a nu deznadajdui, ni se propune modelul ascetic al Mariei Egipteanca. Spre cinstirea ei si incurajare, in a V.a duminica a Postului se citeste si pericopa "Iertarii femeii pacatoase" Luca 7 !
NB:
- In Miercurea saptamanii a V.a se citeste Canonul Sf Andrei Criteanul, iar
- vinerea aceleiasi saptamani este inchinata Maicii Domnului prin citirea Acatistului Bunei Vestiri
Saptamana a VI.a are ca eveniment de baza moartea lui Lazar si este ultima saptamana a demersului nostru duhovnicesc, inainte de Marele Praznic al Invierii.
Ciclul celor 6 saptamani de post - cu dimensiune pronuntat hristologica - care pune accentul pe asceza si avand un pronuntat caracter pedagogic, de initiere prin Hristos, Cel care a postit si s-a lasat ispitit de diavol, desi El, Dumnezeu si Om, nu avea pacat - se incheie odata cu invierea lui Lazar!
Saptamana Patimilor are o orientare diferita, eshatologica si euharistica totodata - prin impartasanie - cand ajungem in final sa traim izbanda Mielului, intrezarind Imparatia lui Dumnezeu, scopul rugaciunii si al nadejdii crestine !
Pocainta noastra continua desigur si mai departe, dincolo de cele 40 de zile de Post, imbinata de data asta si cu veghea eshatologica a celor trei zile ale "Slujbei Mirelui", cu inima franta si cainta, metaniile si rugaciunea Sfantului Efrem, ajungand in focul trairii Patimii, aceasta fiind conditia prezentei vii a crestinului la "Taina lui Hristos".
Pana la acest moment ar trebui sa ne fi spovedit si sa ne fi impartasit deja ! Ar trebui sa ne terminam chiar si treburile gospodaresti!
Caci odata cu momentul mortii lui Lazar, petrecut in ziua de miercuri seara a celei de a VI.a saptamani, practic, intram in aceasta perioada ultima a Postului Mare, cand fiecare zi e Mare si Sfanta!
Caci odata cu momentul mortii lui Lazar, petrecut in ziua de miercuri seara a celei de a VI.a saptamani, practic, intram in aceasta perioada ultima a Postului Mare, cand fiecare zi e Mare si Sfanta!
Perioada Deniilor din Saptamana Mare este pe cat de trista pe atat de speciala, chiar frumoasa as spune, daca cuvantul se poate folosi in contextul unei intristari desavarsite, "ca o coroana in care alaturi de spini sunt si flori"!
- Duminica a VI-a din Post (a Floriilor)
Intrarea triumfala a Domnului în Ierusalim!
"Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!"
Dupa marea minune a invierii lui Lazar - intrarea in Ierusalim a Mantuitorului este o mare bucurie, inainte de marea intristare pricinuita de Sfintele Sale Patimiri!
Dupa marea minune a invierii lui Lazar - intrarea in Ierusalim a Mantuitorului este o mare bucurie, inainte de marea intristare pricinuita de Sfintele Sale Patimiri!
Ultima saptamana a Marelui Post este una de mare tristete, Este o insotire a Mantuitorului in ultimile Sale zile traite pe pamant, in lume! La capatul ei ne vom sterge lacrimile si vom trai bucuria Invierii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu