Debora (care se talcuieste in ebraica “albina”) este singura femeie care se inscrie in randul celor 14 judecatori ai lui Israel, judecatori care au condus poporul lui israel in perioada de dupa moartea lui Iosua (intaiul conducator dupa intrarea in Canaan) si pana la instituirea regalitatii (implinita in sec. XI i.Hr.)
Faptul de a fi ajuns intr-o astfel de functie ne face sa credem ca Debora era intr-adevat o persoana inzestrata de Dumnezeu cu calitati spirituale cu totul deosebite, printre care si cu darul profetiei (Judecatorii 4:4).
Debora era profetesa, asemenea lui Miriam, sora lui Moise, (conf. Iesirea 15:20), a Huldei (conf. 4 Regi 22:14), a unei anonime (conf. Isaia 8:3) si a Noadiei, proorocita si oponenta a Neemiei (Neemia 6:14).
Aceasta biruinta este incununata de cantarea proorocitei Debora si a lui Barac, capetenia ostirii evreilor.
Viata si activitatea proorocitei Debora si, in mod deosebit, cantarea ei si-au gasit rezonanta atat in prezentarea literara cat si in cea muzicala si a artelor plastice!
Debora era profetesa, asemenea lui Miriam, sora lui Moise, (conf. Iesirea 15:20), a Huldei (conf. 4 Regi 22:14), a unei anonime (conf. Isaia 8:3) si a Noadiei, proorocita si oponenta a Neemiei (Neemia 6:14).
Profetesa si sotia lui Lapidot, Debora era numita “mama in Israel” (Judecatorii 5:7).
La indemnul Domnului, Debora l-a chemat pe Barac din Cades sa adune zece mii de barbati si sa lupte impotriva regelui Iabin al Canaanului, la paraul Chison (conf. Judecatorii 4), pentru a ajuta inaintarea israelita in Canaan. Victoria impotriva inspaimantatoarelor care de fier ale lui Iabin era tot atat de importanta ca si capturarea primului oras fortificat, Ierihon.
Conducatorul ostilor canaanite era Sisera, despre care, Debora a profetit ca va fi ucis de catre... o femeie (Judecatorii 4:9).
La indemnul Domnului, Debora l-a chemat pe Barac din Cades sa adune zece mii de barbati si sa lupte impotriva regelui Iabin al Canaanului, la paraul Chison (conf. Judecatorii 4), pentru a ajuta inaintarea israelita in Canaan. Victoria impotriva inspaimantatoarelor care de fier ale lui Iabin era tot atat de importanta ca si capturarea primului oras fortificat, Ierihon.
Conducatorul ostilor canaanite era Sisera, despre care, Debora a profetit ca va fi ucis de catre... o femeie (Judecatorii 4:9).
Profetia facuta se va implini intocmai! Oastea canaanita este infranta de catre evrei, iar Sisera ucis de catre Iaela, sotia lui Heber Cheneul (Judecatorii 4:21).
Aceasta biruinta este incununata de cantarea proorocitei Debora si a lui Barac, capetenia ostirii evreilor.
Cantarea, facuta in genul unei poezii religioase si patriotice, preamareste si aduce multumire lui Dumnezeu pentru biruinta si o lauda pe Debora.
Cantarea de slava a Deborei, ca si cea a Anei (din Cartea 1 Regi, cap 2), sunt apreciate ca fiind fara pereche, neputand fi intrecute nici de poemele barbatilor.
Ea reflecta framantarile istorice ale epocii si prevede pentru viitor timpuri de pace (Judecatorii 5).
In dubla sa calitate de profet si judecator, Debora imprima acestui imn de biruinta o anume incarcare spirituala.
Colaborarea profetesei-judecator cu Barac este asemeni aceleia dintre Moise si sora sa, Miriam.
Istoria biblica a Vechiului Testament o prezinta pe Debora ca simbol al eliberarii femeii de ignoranta.
Istoria biblica a Vechiului Testament o prezinta pe Debora ca simbol al eliberarii femeii de ignoranta.
Se arata astfel increderea in capacitatile spirituale si fizice ale femeii pentru indeplinirea misiunii religioase si sociale[5].
Cantarea Deborei - pe care o puteti citi in Judecatorii 5:2-31 - este unul dintre cele mai vechi pasaje de acest fel din Vechiul Testament. Ea a fost compusa imediat dupa victoria impotriva lui Sisera si are darul de a ne oferi informatii pretioasa cu privire la viata tribala a poporului lui Israel din acea vreme.
Cantarea Deborei - pe care o puteti citi in Judecatorii 5:2-31 - este unul dintre cele mai vechi pasaje de acest fel din Vechiul Testament. Ea a fost compusa imediat dupa victoria impotriva lui Sisera si are darul de a ne oferi informatii pretioasa cu privire la viata tribala a poporului lui Israel din acea vreme.
Cantarea poate fi impartita in opt parti:
- o introducere de lauda (v. 2-3);
- invocarea lui Iahve (Dumnezeu) (v.4-5);
- pustiirea produsa de asupritor (v.19-23);
- moartea lui Sisera (v.24-27);
- prezentarea mamei lui Sisera care asteapta intoarcerea fiului ei (v. 28-30);
- epilogul (v.31)[6].
Din cantarea Deborei aflam ca Iahve (Dumnezeu) a trimis o ploaie torentiala care a inundat valea Chisonului si a luat carele de lupta ale canaanitilor. Astfel s-a produs o mare invalmaseala printre soldatii canaaniti, acestia cazand in fata ostirii lui Barac (v. 21 …).
Traditia iudaica -Haggada- o considera pe Debora proorocita!
Traditia iudaica -Haggada- o considera pe Debora proorocita!
Ea isi tinea judecatile in aer liber, sub palmierul care-i poarta numele, aflat intre Rama si Betel, pentru a nu fi acuzata ca s-a aflat singura cu un barbat in aceeasi incapere!
Sotul proorocitei, Lapidot, era prezent deseori, ca si capetenie a ostilor lui Balac, ca un barbat oarecare, ori lumânărar pentru locasul sfant. Debora era socotita de catre rabini ca fiind trufasa pentru ca il cheama la ea pe Barac si nu mergea ea la el, in Cades, si pentru ca ea insasi isi spunea “mama in Israel”
Viata si activitatea proorocitei Debora si, in mod deosebit, cantarea ei si-au gasit rezonanta atat in prezentarea literara cat si in cea muzicala si a artelor plastice!
Sursa:Un suflet ortodox
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu