INAINTE DE INVIERE

E liniste in sfant locasul Tau!

Nu e nici un crestin din parohie...

Stam, fiecare in caminul sau,

Privind doar virtual la Liturghie

Si in Potiru-n care Te cobori

Ni Te jertfesti la fel ca si-alta dată...

Noi inghitim in sec, simtind fiori,

Si ne-ntrebam de-om reveni vreodată.

Departe de altar si-a Tale Taine,

Rugandu-ne, ne vrem mai pregatiti, 

Sa nu abandonam, cuprinsi de spaime,

Si iar sa Te-ntalnim mai intăriti !

Cum pentru toate e un timp anume,
Venit-a vremea pocaintei pt noi:

Ingenunchiati, strigam toti al Tau nume 

Si-am vrea sa mai dam timpul inapoi.

Tanjim dupa icoane si tamaie,

Dupa impartasanie si mir

Si varga Ta simtim cum ne mangaie,

Desi ne tii departe de potir.

Caci cine este vinovatul oare

Ca azi Biserica e fara noi,

Si darul Liturghiei claditoare

Ni l-ai luat pentru o vreme inapoi?

Nimic din toate astea n-ar fi fost

Daca la Masa Ta smeriti veneam,

Daca cu umilinta si cu rost,

Din Jertfa Ta noi ne impartaseam!

Ne iarta, Doamne, fiindca n-am stiut 

Sa pretuim a ta jertfire sfantă,

Ca noi adesea vrednici ne-am crezut

Uitand ca-asa ne meritam osandă.
Acum, departe de Biserica-Ti sfintită,

Langa ecrane reci ingenunghiem 

Visand la ziua-anume randuită

Cand iar de Tine o sa ne-apropiem,
 Cand o sa fim iar invitati la cina

Cand te-om slavi si imne o sa-ti cantam

Rugandu-ne ca Duhul iar sa vina 

Si-mpartasania s-o meritam.

Desi acasa si privind ecrane,

De Invierea-Ti tot ne-om bucura:

Cu lumanari in maini si cu icoane

Pentru a Ta Lumina ne-om ruga,

Te vom chema cu-aceeasi sârguintă,

Te vom purta in inimi si in gand,

Ne vei gasi cu-a nostra pocainta,

Si va fi sarbatoare-n acea zi!

Vedem biserica doar prin fereastra...

E greu Stapane, dar ne-om mangaia

Cu rugaciune... si credința noastră

Va creste si atunci Te-om merita!

CT

Chaville, 06.04.20