joi, 23 aprilie 2020

SFANTUL MARE MUCENIC GHEORGHE

Sarbaoarea de azi ne poarta cu gandul in vremea persecuţiilor din primele veacuri ale creştinismului. 
Curatia şi tăria în credinţă a unora dintre creştini au starnit mânia şi violenta celor care nu puteau înţelege taina. 
Acest lucru s-a petrecut inca la scurt timp după Înălţarea Domnului nostru Iisus­­ ­Hristos, şi a continuat de-a lungul vremurilor, până în zilele noastre. 

Viaţa Sfântului Mare Mucenic Gheorghe este o pildă de tărie în credinţă şi întărire în vremuri de încercări pentru toţi creştinii.

Sfântul Gheorghe a trăit în partea de Răsărit a Imperiului Roman, în perioada persecuţiilor împotriva creştinilor. 
De profesie militar, a primit de la mama lui, o creştină în ascuns,  credinţa în Mântuitorul Hristos. 
Sfântul Gheorghe a fost nevoit, la un moment dat, să mărturisească faptul că era creştin şi să suporte blamarea din partea oficialilor păgâni, încarcerarea, torturi şi condamnarea la moarte.

În timpul chinurilor la care a fost supus Sfântului Gheorghe mulţi cetăţeni romani, printre care si împărăteasa Alexandra, văzând tăria credinţei lui, s-au convertit, solicitând Botezul creştin. 
Unii dintre aceştia au suferit chiar atunci moartea martirică şi sunt înscrişi în calendarul Bisericii, ca şi Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. 

Acest martir a devenit cunoscut destul de repede în tot imperiul, care şi-a mutat capitala, în veacul al patrulea, la Constantinopol. 
Oraşul palestinian Lida, unde au fost mutate cinstitele moaşte ale Sfântului ­Gheorghe,  are o biserică măreaţă, care i-a fost închinată şi care poate fi vizitată şi azi de pelerinii care vin în Ţara Sfântă.
Minunile pe care le-a săvârşit Sfântul ­Gheorghe după moarte i-au adus o cinstire ­deosebită şi un loc central în rândul sfinţilor mucenici ai Bisericii lui Hristos. 

Astfel, Sfântul Gheorghe scapă o cetate din Siria de un şarpe foarte mare (balaur) care teroriza oamenii din zonă. 
Sfântul Gheorghe apare în icoane de multe ori anume în ipostaza unui călăreţ militar care ucide cu suliţa acel balaur. 
De asemenea, foarte cunoscută este minunea Sfântului Gheorghe prin care a ajutat o văduvă care-l cinstea mult să ducă o coloană pentru zidirea bisericii sale din Lida. Corăbierul nu a vrut să ia şi coloana văduvei în acelaşi transport cu materialele de construcţie comandate de împărat şi de aceea însuşi Sfântul Gheorghe o ajută, în chip minunat, să ducă acea coloană în biserică. 
O altă minune pe care a săvârşit-o Sfântul Gheorghe a fost cea cu saracinul care a tras cu arcul în icoana lui ­şi care, rănindu-se din cauza ricoşării săgeţii, ajunge să creadă în Hristos şi să se boteze ca urmare a ajutorului primit prin mijlocirea sfântului. 
Un militar a jurat înaintea unei lupte că, dacă se întoarce sănătos acasă, va dărui bisericii din Lida calul său. După luptele înverşunate, el a vrut să lase acolo echivalentul în bani pentru cal, dar acesta nu s-a mişcat din loc până când militarul nu şi-a împlinit promisiunea făcută şi nu a lăsat calul acolo.

Cultul Sfântului Gheorghe s-a răspândit foarte repede şi din secolul al 6-lea în Imperiul Bizantin apar mai multe biserici care-i erau închinate, Lida fiind numită Gheorgiopolis, în ­cinstea sfântului. Ulterior, creştinii din întreaga lume, dar mai ales cei din ţara care poartă numele acestui sfânt, adică Georgia, precum şi cei din Anglia au început să îl cinstească în chip deosebit pe acest mucenic al lui Hristos. 
La ­Constantinopol, capitala Imperiului, biserica închinată Sfântului Gheorghe din cartierul ­Defteron era în mare sărbătoare de ziua de ­pomenire a sfântului, 23 aprilie, când se săvârşea o deosebită procesiune de la Biserica cea Mare (Sfânta Sofia) spre Forum. Sfinţirea bisericii din Lida a Sfântului Gheorghe, în data de 3 ­noiembrie, este, de asemenea, o zi de pomenire de peste an a Sfântului Gheorghe în Biserica ­Ortodoxă. 
În veacul al 11-lea, împăratul Ioan al II-lea Comnenul a poruncit ca efigia Sfântului Gheorghe să apară pe monede bizantine. Acest obicei s-a păstrat şi la împăraţii următori, ­datorită cinstirii deosebite a mucenicului lui Hristos.

Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul ostaşilor, al păstorilor şi al agricultorilor, pentru că Gheorghe înseamnă în limba greacă „lucrător al pământului”. 
De asemenea, în Capadocia, Sfântul Gheorghe era considerat ocrotitorul celor care călătoresc.

Pomenirea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe este legată de perioada pascală pentru că 23 aprilie, conform calendarului iulian, după care ţinem pascalia în Biserica Ortodoxă, poate cădea cel mai devreme în Vinerea Mare, dar, de obicei, după Paşti. Acest fapt a făcut ca multe cântări din slujba Sfântului să fie legate de praznicul Învierii Domnului. 

Sanatate si intarire in credinta tuturor celor ce poarta numele Sfantului Gheorghe!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu