CUVANTUL SFANT

„În vremea aceea a început Iisus să învețe lângă mare, și s-a adunat la El mulțime foarte multă, încât El a intrat și a șezut în corabie, pe mare, iar toată mulțimea era lângă mare, pe uscat. Și-i învăța multe în pilde și, în învățătura Sa, le zicea: Ascultați: Iată, ieșit-a semănătorul să semene. Și, pe când semăna el, o sămânță a căzut lângă drum și păsările cerului au venit și au mâncat-o. Iar alta a căzut pe loc pietros, unde nu avea pământ mult, și îndată a răsărit, pentru că nu avea pământ adânc. Dar, când s-a ridicat soarele, a fost arsă și, neavând rădăcină, s-a uscat. Altă sămânță a căzut în spini, dar spinii, crescând, au înăbușit-o și n-a dat rod. Iar altele au căzut pe pământul cel bun și, înălțându-se și crescând, au dat roade și au adus: una treizeci, alta șaizeci, alta o sută. Și zicea: Cine are urechi de auzit, să audă!” MARCU 4, 1-9

La inceput a fost cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Dumnezeu era Cuvantul... (Io.1, 1)

Daca samanta este Cuvantul, pamantul bun de semanat este pregatit de cei chemati de Dumnezeu sa semene Cuvantul Lui cu grija, astfel incat sa rodeasca si sa nu se risipeasca, roadele fiind pe masura ascultatorilor.

Mantuitorul a explicat apostolilor cauzele nerodirii. 

Oare de ce nu rodim noi astazi?

• Mai intai traim ingrijoratoare lipsa de interes fata de cuvant, in general, si fata de cel sfant in special. Biblia nu mai prezinta "atractivitate", continutul ei fiind considerat ca ceva "demodat" ce nu ne mai priveste pe noi, cei de azi. Cum ar putea sa mai rodeasca astfel Cuvantul lui Dumnezeu?
• Alta pricina a nerodirii este citirea si ascultarea Cuvantului sfant in afara duhului lui Dumnezeu. Sf. Maxim  Marturisitorul mentioneaza faptul ca Dumnezeu se descopera prin Cuvant celor care, curatiti de funinginea pacatelor, au inima, mintea si gandul deschise si care se smeresc. Cum sa mai coboare iertarea Sa peste noi cand nu suntem in stare sa ne pocaim, sa ne recunoastem pacatele?

In Biblie sta scris ca, dupa greseala lui David - care a pus la cale uciderea lui Urie cu scopul de a-i lua nevasta - Domnul 
l-a trimis la el pe Natan, proorocul.

1. ... şi a venit acela la el şi i-a zis: "Erau într-o cetate doi oameni: unul bogat şi altul sărac.
2. Cel bogat avea foarte multe vite mari şi mărunte,
3. Iar cel sărac n-avea decât o singură oiţă, pe care el o cumpărase de mică şi o hrănise şi ea crescuse cu copiii lui. Din pâinea lui mâncase şi ea şi se adăpase din ulcica lui, la sânul lui dormise şi era pentru el ca o fiică.
4. Dar iată că a venit la bogat un călător, şi gazda nu s-a îndurat să ia din oile sale sau din vitele sale, ca să gătească cină pentru călătorul care venise la el, ci a luat oiţa săracului şi a gătit-o pe aceea pentru omul care venise la el".
5. Atunci s-a mâniat David cumplit asupra acelui om şi a zis către Natan: "Precum este adevărat că Domnul este viu, tot aşa este de adevărat că omul care a făcut aceasta este vrednic de moarte;
6. Pentru oaie el trebuie să întoarcă împătrit, pentru că a făcut una ca aceasta şi pentru că n-a avut milă".
7. Atunci Natan a zis către David: "Tu eşti omul care a făcut aceasta. Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu te-am uns rege pentru Israel şi Eu te-am izbăvit din mâna lui Saul,
8. Ţi-am dat casa domnului tău şi femeile domnului tău la sânul tău; ţi-am dat ţie casa lui Israel şi a lui Iuda şi, dacă aceasta este puţin pentru tine, ţi-aş mai adăuga.
9. Pentru ce însă ai nesocotit tu cuvântul Domnului, făcând rău înaintea ochilor Lui? Pe Urie Heteul tu l-ai lovit cu sabia, pe femeia lui ţi-ai luat-o de soţie, iar pe el l-ai ucis cu sabia Amoniţilor.
10. Deci nu se va depărta sabia de deasupra casei tale în veac, pentru că tu M-ai nesocotit pe Mine şi ai luat pe femeia lui Urie Heteul, ca să-ţi fie nevastă.
11. Aşa zice Domnul: Iată Eu voi ridica asupra ta rău chiar din casa ta şi voi lua pe femeile tale înaintea ochilor tăi şi le voi da aproapelui tău şi se va culca acela cu femeile tale în văzul soarelui acestuia.
12. Tu ai făcut pe ascuns, iar Eu voi face aceasta înaintea a tot Israelul şi înaintea soarelui". 
"Am păcătuit înaintea Domnului", a zis David către Natan.
13. Şi Domnul a ridicat păcatul de deasupra ta, a zis Natan, şi tu nu vei muri. (2, Samuel, 12)
       

Iata cum pocainta poate ridica pedeapsa divina!

Pocainta vine ca urmare a implicarii noastre in mesajul Cuvantului lui Dumnezeu. 

Pentru a indeparta sabia Lui de deasupra capetelor noastre ar trebui sa-I primim Cuvantul ca fiind trimis pentru fiecare din noi in parte, considerandu-l actual si personalizat.

Este necesar sa ma smeresc, sa-mi spun ca eu sunt Petru, cel care s-a lepadat de Domnul, si nu altul! Eu sunt Iuda tradatorul, eu sunt Saul prigonitorul! 

Identificarea aceasta este un prim pas spre rodirea Cuvantului pe care diavolul abia asteapta sa ni-l smulga din suflet, caci el stie care este puterea lui! 

• Apoi abordarea cuvantului cu necredinta este o serioasa pricina a nerodirii, caci Cuvantul lui Dumnezeu dupa cum spune si Sf Ap Pavel  " lucreaza intru voi cei ce credeti. (Tesaloniceni 2/13)!

Domnul nostru Iisus Hristos se consuma in mod                        continuu si permanent in timpul Sf Liturghii prin Sf Euharistie, oferindu-ni-Se, dar El se consuma si prin 

Cuvantul Scripturii! 

De aceea ar trebui sa purtam aceeasi grija pentru  Cuvant, 

ca si cea pe care o purtam Sfintei Euharistii!

Prin Cuvant, Dumnezeu a creeat universul, prin Cuvant neamurile sunt chemate la mantuire. Cuvantul este arma, prin el s-a schimbat lumea, s-au imbunatatit moravurile... 

E poate momentul sa ne intrebam fiecare ce am facut cu Cuvantul lui Dumnezeu? Unde se arata puterea Cuvantului Sau astazi? De ce aceasta arma puternica are inriurire atat de slaba azi?

Desi Cuvantul se predica si astazi, unde sunt oare roadele lui, si, mai ales, unde sunt lacrimile de pocainta ale crestinilor?