Inca mai suntem sub aura Sfintei Cruci!
Astazi revenim la Evanghelia dupa Matei, respectiv cap. 24.
Capitolele 24 si 25 sunt cele in care se vorbeste despre sfarsitul lumi!
Daca e sa analizam Noul Testament din acest punct de vedere, vom intalni niste ambiguitati. Sf Ap Pavel are, in epistolele sale, o multime! Gasim pasaje care spun ca Domnul va sosi din nou curand... si iata ca au trecut deja 2000 de ani si inca nu a venit! ; ca sfarsitul este aproape... sau ca... nu e cazul sa ne ingrijoram ca inca nu e vremea! Cum sa intelegem asta? De ce această atitudine dublă?
Poate pentru ca e vorba de un indemn diferit raportat la felul reactiei fiecarei comunitati careia i se adresa sf; Apostol - unii erau mai panicati, dornici de intalnirea cu Iisus, altii poate erau mai lenti in a lupta pt mantuirea lor! E posibil sa fie acesta motivul discursului diferit. Dar despre sfarsit toti voiau sa stie!
Un lucru este cert: sfarsitul va veni, Domnul Hristos va reveni!
Toate au un inceput - si lumea - si va avea si un sfarsit!
Independent de sfarsitul "cosmic" noi suntem siguri de propriul nostru sfarsit caci toti suntem muritori, aici , acum, pe pamant!
Moarte este o certitudine - poate singura - si, cine nu se impaca cu ea nu poate nici trai, fiindca nu este capabil sa parcurga cu adevarat drumul sau existential care incepe la nastere si care se incheie in ceasul mortii!
Viata, starea omului, este permanent dependenta de felul in care omul se raporteaza la limita aceasta de timp! Poti fi mereu infricosat, traind cu frica mortii, pe care oricum nu o poti evita, sau poti sa te pregatesti zilnic, toata viata, pentru Marea Intalnire cu Dumnezeu, care va avea loc la final, final pe care nimeni nu-l stie!
Ideea este ca moartea si viata coexista si felul in care noi ne raportam la ele determina intregul nostru parcurs lumesc!
Daca ne referim la Hristos, timpul s-a terminat odată cu rastignirea Lui, cand lumea veche s-a sfarsit, sfârșitul lumii fiind implinit în crucea Mantuitorului (pe cruce lumea se sfarseste si o alta lume renaste!)
Daca ne referim la Hristos, timpul s-a terminat odată cu rastignirea Lui, cand lumea veche s-a sfarsit, sfârșitul lumii fiind implinit în crucea Mantuitorului (pe cruce lumea se sfarseste si o alta lume renaste!)
Apoi putem purta discutii cu privire la felul in care oamenii lumii celei noi au inteles sa se comporte dupa acest moment... crucial, moment in care Dumnezeu, murind pe cruce, i-a iertat si i-a iubit pe toti, inclusiv pe cei care L-au rastignit!
Raul, in istorie, este tot mai prezent si tot mai vizibil, aproape orbitor.
Crestinii insa sunt chemati sa traiasca iubirea pentru a putea birui raul! Totul dupa modelul Mantuitorului - singura cale de urmat!
Revenind la moartea noastra, ca oameni, exista o permanenta tentatie de a dori sa cunosti ce va fi... dupa!
Revenind la moartea noastra, ca oameni, exista o permanenta tentatie de a dori sa cunosti ce va fi... dupa!
In fond viitorul nu este altceva decat proiectia, rezultatul prezentului!
Asadar implicit, sfarsitul lumii va veni ca o consecinta fireasca a faptelor noastre, caci ce ai semanat acum vei culege la vremea recoltei!
Tot ceea ce face Mantuitorul prin cele rostite este sa ne readuca mereu gandurile noastre din viitorul nestiut si incert, in prezentul in care traim si putem indrepta ce e de indreptat spre a ne intalni cu Dumnezeu in chip minunat si mantuitor!
Doar prezentul conteaza!
Tot ceea ce face Mantuitorul prin cele rostite este sa ne readuca mereu gandurile noastre din viitorul nestiut si incert, in prezentul in care traim si putem indrepta ce e de indreptat spre a ne intalni cu Dumnezeu in chip minunat si mantuitor!
Doar prezentul conteaza!
Trecutul nu-l mai poti schimba: ce a fost... a fost!
Viitorul este inca o iluzie, o prognoza pasibila de eroare!
Viata se traieste acum - cu curaj, cu incredere, fara frici, ranchiuni, cu responsabilitate pentru fiecare cuvant, lucru sau om cu care interactionam, clipa de clipa!
Prezentul este timpul actiunii si doar "cel care ... răbda" ceasul prezent , acela se va mântui."
Doar asa putem sfarsi o lume veche si rea, inlocuind-o cu iubire cu una noua si mereu mai buna!
Sa nu lasam ca din pricina înmulțirii fărădelegii, iubirea sa se raceasca!
Crestinii sunt marturisitori si traitori ai iubirii care este Hristos!
In rest... nimic nu mai conteaza - nici sfarsitul lumii nici cel al nostru, de vreme ce dincolo ne asteapta Dumnezeu, care este iubire!
Dragostea "nu cade niciodata"!
„În vremea aceea s-au apropiat de Iisus ucenicii Lui ca să-I arate clădirile templului. Dar Iisus le-a zis: Vedeți toate acestea? Adevărat grăiesc vouă: Nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu se risipească. Și șezând El pe Muntele Măslinilor, au venit la El ucenicii, deoparte, zicând: Spune nouă, când vor fi acestea și care este semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului? Răspunzând, Iisus le-a zis: Vedeți să nu vă amăgească cineva. Căci mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos, și pe mulți îi vor amăgi. Și veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie; luați seama să nu vă înspăimântați, căci trebuie să fie toate, dar încă nu este sfârșitul. Căci se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție și vor fi foamete și ciumă și cutremure pe alocuri. Dar toate acestea sunt începutul durerilor. Atunci vă vor da pe voi spre asuprire și vă vor ucide și veți fi urâți de toate neamurile pentru numele Meu. Atunci mulți se vor sminti și se vor vinde unii pe alții; și se vor urî unii pe alții. Și mulți proroci mincinoși se vor ridica și vor amăgi pe mulți. Iar din pricina înmulțirii fărădelegii, iubirea multora se va răci. Dar cel care va răbda până la sfârșit, acela se va mântui.”MATEI 24, 1-13
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu