La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: Se vor ruşina de fiul meu. Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui. Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis.
Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători? I-au răspuns: Pe aceștia răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la vremea lor. Zis-a lor Iisus: Oare n-aţi citit niciodată în Scripturi: «Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri»? De aceea vă spun vouă că Împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei. Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cel peste care va cădea ea, îl va zdrobi.” MATEI 21, 33-44
Parabola duminicii de astazi, rostită de Mântuitorul Iisus Hristos - un fragment din Sfânta Evanghelie de la Matei, capitolul 21, 33-44 - este cunoscută drept Pilda lucrătorilor răi.
Textul pericopei evanghelice prezintă, in cheia unei pilde, parcursul relatiei dintre Dumnezeu si poporul evreu, o incursiune simbolistica in Vechiului Testament.
Pilda vorbeste despre un stăpân care plantează o vie, o împrejmuieşte cu gard, o înzestrează cu un teasc şi cu un turn de strajă şi de apărare, apoi o încredințează lucrătorilor.
Împlinindu-și planul, el merge undeva departe, neuitând ca la vremea roadelor să-i trimită la vie pe slujitorii săi, ca să preia partea lui de roadă. Dar lucrătorii, nerecunoscători, au refuzat să dea cele cuvenite stăpânului și, mai mult, „punând mâna pe slujitori, pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre” (Matei 21, 35).
Stăpânul, a trimis pe alți slujitori care au sfârșit si ei ca și cei dintâi. Perseverent, stapanul viei a trimis la lucratorii cei rai pe însuși fiul său. Dar ei, văzându-l , au zis: „Acesta este moştenitorul, veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui. Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorât” (Matei 21, 39).
Terminand aceasta "poveste", Mântuitorul Hristos pune întrebarea : „Când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători?” Raspunsul a fost: „Pe cei răi, cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care-i vor da roadele la vremea lor” (Matei 21, 40-41).
Se înțelege lesne că stăpânul este Dumnezeu, via sădită este lumea, gardul împrejmuitor este Legea dată prin Moise și profeți ca iudeii să nu se amestece cu popoarele păgâne; Teascul, spun Sfinții Părinți, este jertfelnicul, iar turnul este Templul din Ierusalim, ce veghea ca poporul ales să nu se lase ispitit de credințe străine.
Lucrătorii viei sunt fariseii și cărturarii, care aveau rolul de a-i indruma pe iudei pe calea credinței nealterate.
Despre plecarea „departe” a stăpânului, Sfinții Părinți talmacesc aceasta ca fiind hotărârea lui Dumnezeu de a respecta libertatea de gândire și de acțiune dată inca de la creație oamenilor, pentru ca oamenii, fără vreo constrângere, să împlineasca voia Lui!
Despre plecarea „departe” a stăpânului, Sfinții Părinți talmacesc aceasta ca fiind hotărârea lui Dumnezeu de a respecta libertatea de gândire și de acțiune dată inca de la creație oamenilor, pentru ca oamenii, fără vreo constrângere, să împlineasca voia Lui!
Pilda a fost rostita cu scopul de a infatisa iudeilor rezultatul
dramatic al folosirii incorecte a libertății de către poporul ales care, văzându-i pe cei trimiși de Dumnezeu, adica pe profeții Vechiului Testament, veniti sa ii ceara sa traiasca după voia Domnului, răii lucrători fiind, i-au omorât!
Sfarsitul tragic al prorocului Ieremia - care a pierit ucis cu pietre, al lui Isaia, tăiat în două cu ferăstrăul, sau al lui Ioan Botezătorul, caruia i s-a taiat capul, sunt doar cateva exemple inscrise in Vechiul Testament!
Ioan Gura de Aur talcuind aceasta pilda, spune:
"Multe lucruri arata Hristos in aceasta pilda:
Ca Dumnezeu a purtat de grija iudeilor de la inceput; ca ei dintru inceput au fost niste ucigasi; ca Dumnezeu n-a lasat nimic din cele ce trebuiau pentru purtarea lor de grija; ca nu S-a intors dinspre ei nici dupa ce au ucis pe profeti, ci a trimis chiar pe Fiul Lui; ca unul si acelasi este Dumnezeul Noului si Vechiului Testament; ca moartea Fiului Lui are sa savarseasca mari lucruri; ca iudeii au sa sufere cea mai cumplita pedeapsa pentru rastignirea Lui si pentru indrazneala lor; ca au sa fie chemate neamurile si ca iudeii au sa cada."
Mantuitorul trece apoi de la parabola la concluzii:
Împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei.
Este ceea ce s-a si intamplat, caci Legea cea Noua a fost daruita neamurilor, strainilor, adica noua, crestinilor!
Cum o pastram? Cum ne raportam la ea? In ce masura o respectam? Sunt intrebari numai bune de cazut pe ganduri!
Hristos este o piatra! Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cel peste care va cădea ea, îl va zdrobi.”
Pe piatra asta ne putem aseza, ne putem construi, cu credinţă, iubire şi speranţă, toată viaţa sufletului!
De piatra asta ne putem împiedica, daca inaintam fara El, pierzand simtul cel bun al firescului vietii! cazuti la pamant vedem cum toata truda nostra este zadarnica!
Piatra asta , care este Hristos ne poate chiar strivi, pravalind peste noi tot ce am clădit fără El!
Puterea lui Dumnezeu zdrobeşte toate planurile noastre greşite şi le dărâmă peste noi asa cum un colţ de piatră care se desface din munte şi ne poate strivi.
Într-o formă sau alta, fiecare om trebuie se intalneste Hristos - indiferent daca crede sau nu in El!
O zi binecuvantata!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu