duminică, 22 iunie 2014

Z 136

O zi binecuvantata, tuturor!

Dupa a sasea zi de la cura... suferintele incep sa se calmeze!
Azi e duminica, afara e soare, ma voi impartasi, cu voia Domnului, asa ca... tot ce a fost las in urma!
 


 

EVANGHELIA ZILEI

    MATEI 4:  18-23

 18. Pe când umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut pe doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari.
19. Şi le-a zis: Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni.
20. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El.
21. Şi de acolo, mergând mai departe, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregându-şi mrejele şi i-a chemat.
22. Iar ei îndată, lăsând corabia şi pe tatăl lor, au mers după El.
23. Şi a străbătut Iisus toată Galileea, învăţând în sinagogile lor şi propovăduind Evanghelia împărăţiei şi tămăduind toată boala şi toată neputinţa în popor.
 

O POVESTE PILDUITOARE DE LA MARTHA

Se spune ca era odata o insula unde se gaseau laolalta toate sentimentele si starile umane: Buna Dispozitie, Tristetea, Orgoliul, Cunoasterea, Iubirea... si toate celelalte.

Intr-o zi s-a aflat insa ca insula aceea avea sa se scufunde in curand, asa ca si-a pregatit fiecare cele necesare si au plecat, care incotro.
Doar Iubirea a décis sa ramana.
Cand insula a inceput sa se afunde, Iubirea a incercat sa ceara ajutor.
Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-un yacht luxos si Iubirea i-a zis:
- Bogatie, ma poti lua si pe mine cu tine?
- Nu te pot lua,  regret. E mult aur si argint pe vas si o greutate in plus poate fi periculos!
Atunci Iubirea i-a cerut ajutorul Orgoliului, care tocmai trecea pe acolo:
- Orgoliule, te rog, ma poti lua si pe mine cu tine?
- Nu te pot ajuta, Iubire, regret! Aici e totul perfect… mi-ai putea strica nava.
Iubirea a rugat  mai apoi Tristetea, cand aceasta trecu pe langa ea:
- Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!
- Oh, Iubire, sunt atat de trista incat simt nevoia sa stau singura…
Chiar si Buna-Dispozitie a trecut pe langa Iubire, dar era atat de multumita de sine incat nici macar nu a auzit cand Iubirea a strigat-o.
 
Cand era mai desnadajduita, Iubirea auzi:
- Vino, Iubire, te iau eu cu mine!
Cel care vorbise era un batran. 
Iubirea s-a simtit atat de recunoscatoare dar, prea incantata, a uitat sa il mai intrebe pe batran cum il cheama.
Cand au sosit la tarm, batranul a plecat indata.
 
Iubirea si-a dat seama cat de mult ii datora acestuia si a intrebat Cunoasterea:
- Hei, tu care le stii pe toate, imi poti spune cine este batranul acesta care m-a ajutat?
- Nu l-ai recunoscut? E Timpul… ii raspunse Cunoasterea.
- Timpul? Dar de ce tocmai Timpul a cadadixit sa ma ajute? intreba Iubirea nedumerita.
Cunoasterea, plina de intelepciune, i-a raspuns:

- Pentru ca numai Timpul e capabil sa inteleaga cat de importanta e Iubirea...