luni, 23 noiembrie 2015

RANDUIELILE LUMII SI RANDUIELILE DOMNULUI

O tragica poveste adevarata:
Intr-un mare oras francez, o familie mixta (mama frantuzoaica, tatal profesor camerunez), a trait o drama desavarsita!
Fiica lor, o superba metisa, a fost asasinata la numai 22 de ani!
Tatal, un pedagog apreciat, a simtit ca, odata cu adolescenta, fiica lor a intrat intr-un soi de rebeliune care nu avea cum sa nu o duca la dezastru. Si au incercat toate metodele, inclusiv consult psihologic. 
Dornica de independenta si teribil de tenace in a-si contrazice parintii, tanara a refuzat cu obstinatie tot ce venea de la parintii ei, considerandu-i demodati! Si... facand dupa capul ei si impotriva lor, a devenit inca de la 18 ani consumatoare de alcool si de relatii dezordonate.
Deznadajduiti, parintii nu au mai avut altceva de facut decat sa ii acorde independenta totala si sa asiste  neputinciosi la caderea fiicei lor.
Si...intr-o buna zi a sfarsit asasinata, dupa o coma alcoolica in timpul careia a fost violata de 4 tineri inconstienti!

Parintii azi sufera enorm! Independenta acordata fiicei lor a costat-o viata. Dar nu poti ajuta pe nimeni vara voia sa! Si nici Dumnezeu nu poate!
Multe nu se potrivesc intre randuielile noastre si cele ale Domnului.
Si asta pentru ca lumea a fost mereu dispusa sa faca dupa duhul sau si nu dupa voia Lui. Ca si copiii, care cred ca parintii ii sufoca cu reguli si principii si sunt mereu tentati sa se impotrivesca lor, omenirea se lupta cu buna stiinta sa faca lucrurile dupa voia ei rebela si nu dupa cea a Domnului!
Dar oare de ce inca avem noi pretentia ca Dumnezeu sa ne fie aliat, aparator, sprijinitor neconditionat? De ce ne folosim oare mereu de exemple nefericite pentru a ne argumenta necredinta, fara sa cautam incompatibilitatile celor doua voiri?


Şi când a intrat El în casa unuia dintre căpeteniile fariseilor sâmbăta, ca să mănânce, şi ei Îl pândeau, zis-a şi celui ce-L chemase: Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei, la rândul lor, pe tine, şi să-ţi fie ca răsplată. Ci, când faci un ospăţ, cheamă pe săraci, pe neputincioşi, pe şchiopi, pe orbi, şi fericit vei fi că nu pot să-ţi răsplătească. Căci ţi se va răsplăti la învierea drepţilor. Şi auzind acestea, unul dintre cei ce şedeau cu El la masă I-a zis:
Fericit este cel ce va prânzi în împărăţia lui Dumnezeu! 
Luca 14, 1, 12-15
Aceasta vă poruncesc: să vă iubiţi unul pe altul.
Dacă vă urăşte pe voi lumea, să ştiţi că pe Mine mai înainte decât pe voi M-a urât.
Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său dar pentru că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte.
Aduceţi-vă aminte de cuvântul pe care vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. Iar toate acestea le vor face vouă din cauza numelui Meu, fiindcă ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis.
De n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, păcat nu ar avea dar acum n-au cuvânt de dezvinovăţire pentru păcatul lor.
Cel ce Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu. De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut păcat nu ar avea dar acum M-au şi văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu. Dar (aceasta), ca să se împlinească cuvântul cel scris în Legea lor: "M-au urât pe nedrept."
Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. Şi voi mărturisiţi, pentru că de la început sunteţi cu Mine.

Ioan XV, 17-27
Acestea vi le-am spus, ca să nu vă smintiţi. Vă vor scoate pe voi din sinagogi dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu.
Ioan
XVI1

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu