BILANTUL UNEI SAPTAMANI

Se stie ca intaia saptamana din post nu este usoara. In afara slabiciunii inerente, datorata regimului alimentar sarac in proteine, primim o multime de ispite carora trebuie sa le dam piept!
Dar... a trecut! 
A doua saptamana de Post incepe cu o invitatie. Suntem chemati sa ne odihnim in bratele lui Hristos. A ne lasa stapaniti de Legea Lui inseamna a aborda viata impartind mereu impreuna greutatea ei.

Omul in lume este pana la urma singur. Durerea si greutatile sunt personale, nimeni neputand sa le poarte pentru el in afara omului insusi.
Poti sa suferi pentru cineva dar nu traiesti durerea lui, nu plangi lacrimile lui, nu oftezi oftatul lui...cum frumos spunea pr Hrisostom Filipescu!

Numai cu Dumnezeu putem imparti suferinta, durerea, plansul... El si numai El ne ridica greutatile spre a ni le usura! Oricat am fi de anturati de semeni, ori de cate ori suntem incercati, simtim singuratatea noastra lumeasca, trezindu-ne in pustietatea si unicitatea suferintei proprii! Cu atat mai mare desfatarea in comuniunea cu Hristos, cu cat pustiul din jur, atunci, a fost mai mare!

"Toate Mi-au fost date de către Tatăl Meu şi nimeni nu cunoaşte pe Fiul, decât numai Tatăl, nici pe Tatăl nu-L cunoaşte nimeni, decât numai Fiul şi cel căruia va voi Fiul să-i descopere. Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre. Căci jugul Meu e bun şi povara Mea este uşoară." Matei 11, 27-30

prev

next

"Oare aţi cugetat vreodată adânc la cuvintele lui Hristos mai înainte-pomenite? La deosebirea dintre jugul şi povara cu care oamenii se împovărează singuri, şi jugul şi povara lui Hristos?
Deosebirea este, cu adevărat, nespus de mare.
Jugul oamenilor lumeşti este că aceştia cred că pot împlini orice cu puterea lor, fără ajutorul dumnezeiesc.
Jugul lui Hristos este însă neîncetata încredere în Tatăl ceresc cel atotputernic. De aceea unul este aspru, iar celălalt bun. Şi încă: sfădirea este povara lumească, povara cea grea; împăcarea este povara cea uşoară a lui Hristos.
Şi încă: răzbunarea este povara omenească cea grea; iertarea este povara cea uşoară a lui Hristos.
Povara lui Hristos este dragoste, iar ura – povară nefericită.
Povara lui Hristos este adevărul, iar minciuna – povară diavolească.
Povara lui Hristos este dragostea frăţească, iar iubirea de sine – povară păcătoasă.
Jugul lui Hristos este întrajutorarea şi jertfelnicia, iar tâlhăria şi răpirea – jug păcătos.
Jugul lui Hristos este trainic pentru Împărăţia cerească, iar truda pentru împărăţia pământească - jug pierzător.
Jugul lui Hristos este calea cea strâmtă ce duce la Împărăţia lui Dumnezeu, iar calea cea largă ce duce la pierzanie este jug nenorocit.
Povara lui Hristos este sfinţenia şi milostenia întru toate, iar calea păcătoşilor este urâciune întru toate.
Povara lui Hristos este întreaga-cugetare şi cinstea, iar cea a păcătoşilor – necinstea şi curvia.
Povara lui Hristos este răbdarea, ce duce la biruinţa din urmă, iar cea a păcătoşilor – nerăbdarea, ce duce la deznădejde.
Povara lui Hristos se poartă cu ochii aţintiţi către viaţa veşnică din împărăţia dumnezeiasă, iar cea lumească se poartă cu ochii aţintiţi către mormânt.
Care jug este mai bun şi care povară e mai uşoară?
Fără îndoială, cele ale lui Hristos."

(Sfântul Nicolae Velimirovici)