Este cunoscut faptul ca Horoscopul zilei este mai citit(urmarit) decat Evanghelia zilei! Unii ar putea explica asta prin faptul ca horoscopul e scurt si simplu iar Evangheliile sunt dificile, alambicate si ... mereu aceleasi. Nici vorba!
Daca ne uitam intr-o colectie de ziare vom fi uimiti sa constatam cat de "aceleasi" sunt propozitiile prezicatoare ale horoscoapelor.
Textul Evangheliilor este intr-adevar reluat - dupa un anume rost - dar prin el Duhul ne ajuta sa aflam mereu altceva, ne da un raspuns intrebarile ce ne locuiesc adesea, la gandul pe care-l avem, in acord cu starea sau speranta noastra!
Exista din totdeauna persoane dependente de predictii, de previziuni, de proorociri, dupa cum sunt, desigur, si persoane absolut neincrezatoare. Firesc, am zice, caci nu suntem toti la fel!
In cultura ebraica sunt specialisti care urmaresc semnele inscrise in cartile vechi de proorociri, incercand sa le descifreze si sa depisteze "semnele" sfarsitului lumii!
Desi am vrea sa stim, este evident ca firea noastra pune mereu la indoiala proorocirea. Poate de aceea iudei i-au discreditat si i-au omorat pe prooroci!
Proorocirile lor s-au adeverit insa, dupa ce evenimentele s-au petrecut !
In pasajul evanghelic, de azi ni se reda un fragment din dialogul dintre Mantuitorul si apostolii Sai, prilej cu care prezice distrugerea Ierusalimului.
Nu va rămâne piatră pe piatră care să nu se risipească.
Si ei Il intreaba :
Spune-ne nouă, când vor fi acestea? Și care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea?
Tot ce a spus Mantuitorul atunci despre templu si despre Ierusalim, prezicere pe care o gasim consemnata in Evanghelii, s-a petrecut cu adevarat!
Si totusi de ce refuzam sa credem ca sfarsitul va veni si la el suntem partasi?
Incontestabil exista o teama abia disimulata a sfarsitului ...
Daca ne uitam intr-o colectie de ziare vom fi uimiti sa constatam cat de "aceleasi" sunt propozitiile prezicatoare ale horoscoapelor.
Textul Evangheliilor este intr-adevar reluat - dupa un anume rost - dar prin el Duhul ne ajuta sa aflam mereu altceva, ne da un raspuns intrebarile ce ne locuiesc adesea, la gandul pe care-l avem, in acord cu starea sau speranta noastra!
Exista din totdeauna persoane dependente de predictii, de previziuni, de proorociri, dupa cum sunt, desigur, si persoane absolut neincrezatoare. Firesc, am zice, caci nu suntem toti la fel!
In cultura ebraica sunt specialisti care urmaresc semnele inscrise in cartile vechi de proorociri, incercand sa le descifreze si sa depisteze "semnele" sfarsitului lumii!
Desi am vrea sa stim, este evident ca firea noastra pune mereu la indoiala proorocirea. Poate de aceea iudei i-au discreditat si i-au omorat pe prooroci!
Proorocirile lor s-au adeverit insa, dupa ce evenimentele s-au petrecut !
In pasajul evanghelic, de azi ni se reda un fragment din dialogul dintre Mantuitorul si apostolii Sai, prilej cu care prezice distrugerea Ierusalimului.
Nu va rămâne piatră pe piatră care să nu se risipească.
Si ei Il intreaba :
Spune-ne nouă, când vor fi acestea? Și care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea?
Tot ce a spus Mantuitorul atunci despre templu si despre Ierusalim, prezicere pe care o gasim consemnata in Evanghelii, s-a petrecut cu adevarat!
Si totusi de ce refuzam sa credem ca sfarsitul va veni si la el suntem partasi?
Incontestabil exista o teama abia disimulata a sfarsitului ...
Moartea proprie, ca experienta necunoscuta, ne repugna si preferam sa o tratam ca pe "ceva care se intampla doar altora"!
Nimic nu opreste lumea din mersul ei sigur spre sfarsit!
Semnele sfarsitului, pe care oamenii isi doresc sa le stie, doar, doar vor afla ca nu e ceva ce-i priveste, se vad de fapt de mii de ani, dar viata noastra continua, scurgandu-se printre pacatele ei, fara ca omul sa-si asume greselile, fara sa se pocaiasca!
Semne au fost si in vremea Sodomei si Gomorei iar locuitorii, ca si noi azi, "mancau, beau" si se desfatau in pacate!
Ne incurajam si noi azi - si, ca toata lumea, si eu - cu clisee de genul: "Viata trebuie traita!", "Asta e viata" "Trebuie sa mergem inainte", "Ce nu te omoara te face puternic" etc!
Asa este! Dar poate ca ar trebui nu doar sa ne consolam ci sa actionam, sa ne facem cat de cat ordine in suflete, in viata!
Natura se ruineaza in jurul nostru, victima a inconstientei, a viciilor noastre, a cupiditatii, a placerilor noastre de tot felul!
Lumea o sfarsim noi! Nu ne pedepseste Dumnezeu ci noi insine!
Generatia care va cunoaste spaima sfarsitului, de neinchipuit mintii noastre, dar si bucuria venirii Mantuitorului, a Noului Inceput, va plati toate politele stramosilor!
Fiecare fapta a noastra are consecinte pe care le lasam mostenire urmasilor!
Am intalnit odata un osteo-naturopath care avea un dar special, darul aflarii antecedentelor vietii pe care le simtea in... oasele mele!
Dupa acea consultatie bulversanta am tras concluzia ca tot ce facem, ce traim, bine sau rau, ramane imprimat in oasele noastre! Ștanțat!
Si mi-am imaginat cum, la a doua venire, cand mortii se vor scula din morminte si trupurile reinviate vor fi transfigurate, ne vom infatisa cetelor ingeresti cu oasele noastre pe post de... "foaie de observatie" !
Atunci se va stii totul despre noi totul fiind inscris in oase !
Atunci se va stii totul despre noi totul fiind inscris in oase !
Adevarul va fi dezvaluit astfel in intregime! Nimic nu va ramane ascuns, asa cum nu poti pune "lumina sub obroc"!
Si inteleg de ce atunci "va fi plângerea și scrâșnirea dinților!”
Vrem sa stim cum si cand va fi sfarsitul dar ce facem ca sa il amanam? Dumnezeu pentru asta ne-a dat libertatea ca sa fim si partasii creatiei Sale.
Nu am inteles asta , pase-se.
Parca ne straduim sa fie cat mai cumplit, in virtutea acelui... "Asta e viata!"
Nu am inteles asta , pase-se.
Parca ne straduim sa fie cat mai cumplit, in virtutea acelui... "Asta e viata!"
Ne insurubam in lume, in adancul pamantesc.
Si chiar de sunt... semnele nu le vedem iar proorocirile le uitam!
„În vremea aceea, ieșind din templu Iisus, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: Învățătorule, privește ce fel de pietre și ce clădiri! Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră pe piatră care să nu se risipească. Și șezând pe Muntele Măslinilor, în fața templului, Îl întrebau, de o parte, Petru, Iacov, Ioan și cu Andrei: Spune-ne nouă, când vor fi acestea? Și care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea? Iar Iisus a început să le spună: Vedeți să nu vă înșele cineva. Căci mulți vor veni în numele Meu, zicând că sunt Eu, și vor amăgi pe mulți. Iar când veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie, să nu vă tulburați, căci trebuie să fie, dar încă nu va fi sfârșitul. Și se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție, vor fi cutremure pe alocuri și foamete și tulburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor.”
MARCU 13, 1-8
„În vremea aceea, ieșind din templu Iisus, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: Învățătorule, privește ce fel de pietre și ce clădiri! Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră pe piatră care să nu se risipească. Și șezând pe Muntele Măslinilor, în fața templului, Îl întrebau, de o parte, Petru, Iacov, Ioan și cu Andrei: Spune-ne nouă, când vor fi acestea? Și care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea? Iar Iisus a început să le spună: Vedeți să nu vă înșele cineva. Căci mulți vor veni în numele Meu, zicând că sunt Eu, și vor amăgi pe mulți. Iar când veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie, să nu vă tulburați, căci trebuie să fie, dar încă nu va fi sfârșitul. Și se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție, vor fi cutremure pe alocuri și foamete și tulburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor.”
MARCU 13, 1-8
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu