În vremea aceea a venit Iisus în părțile Tirului și ale Sidonului. Și, iată, o femeie cananeeancă, din acele ținuturi, ieșind striga, zicând: Miluiește-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de diavol. Iisus însă nu i-a răspuns nici un cuvânt; și, apropiindu-se, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Dă-i drumul, că strigă în urma noastră. Iar El, răspunzând, a zis: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israel.
Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă!
El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să iei pâinea copiilor și s-o arunci câinilor.
Dar ea a zis: Da, Doamne, dar și câinii mănâncă din fărâmiturile ce cad de la masa stăpânilor lor.
Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: O, femeie, mare este credința ta; fie ție după cum voiești! Și s-a tămăduit fiica ei din ceasul acela.
Matei 15, 21-28
Intalnirea cannaneencei cu Mantuitorul Hristos are un scop precis: acela de a arata ca la Dumnezeu nu exista discriminare!
Discutia incepe cu o fraza, rostita de Mantuirorul doar pentru a ilustra mentalitatea iudeilor, potrivit careia, poporului ales ii era asigurata exclusivitatea ajutorul divin, pentru ca apoi, sa fie reliefat faptul ca binecuvantarea lui Dumnezeu este meritata de cei care cred cu tarie in El, se smeresc si accepta orice umilinta pentru milostivirea Lui, indiferent de originea lor!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu