miercuri, 14 iulie 2021

VAI, VAI


„În vremea aceea a început Iisus să mustre cetățile în care se făcuseră cele mai multe minuni ale Sale, pentru că nu s-au pocăit: Vai ție, Horazine! Vai ție, Betsaida! Că, dacă în Tir și în Sidon s-ar fi făcut minunile ce s-au făcut în voi, de mult s-ar fi pocăit în sac și în cenușă. Dar zic vouă: Tirului și Sidonului le va fi mai ușor în ziua judecății decât vouă. Și tu, Capernaume, care ai fost înălțat până la cer, până la iad vei fi coborât. Căci, dacă s-ar fi făcut în Sodoma minunile ce s-au făcut în tine, ar fi rămas până astăzi. Dar zic vouă că pământului Sodomei îi va fi mai ușor în ziua judecății decât ție. În vremea aceea, răspunzând, Iisus a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului și al pământului, căci ai ascuns acestea de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. Da, Părinte, căci așa a fost bunăvoința înaintea Ta.”
MATEI 11: 20-26

Astazi continuam sa parcurgem discursul Mântuitorului Hristos despre Sfântul Ioan Botezătorul și despre Sine Însuși, cu seria "Vai"urilor, adresate ca mustrare unor cetati (11: 20 - 24)
Domnul încearca astfel să destupe  mintea celor care-L ascultau, plecand de la măreția și tăria lui Ioan, pentru ca ușor, usor să le arate pe cine aveau în fața lor!

Vai ție, Horazine! Vai ție, Betsaida! Că, dacă în Tir și în Sidon s-ar fi făcut minunile ce s-au făcut în voi, de mult s-ar fi pocăit în sac și în cenușă. Dar zic vouă: Tirului și Sidonului le va fi mai ușor în ziua judecății decât vouă. Și tu, Capernaume, care ai fost înălțat până la cer, până la iad vei fi coborât. Căci, dacă s-ar fi făcut în Sodoma minunile ce s-au făcut în tine, ar fi rămas până astăzi.

E poate un lucru de neinteles aici. Cum să-L ai în față pe Dumnezeu și să nu-L cunoști? Cum să se facă Dumnezeu om și tu să nu-ți dai seama că în persoana din fața ta e ceva mai mult decât un om?
O intrebare pe care mi-am pus-o si mi-o pun, in ideea de a ma smeri si a fi ceva mai atenta cu judecatile !

E usor sa declari ca intelegi azi ceva ce s-a petrecut acum 2000 de ani... Bibliotecile sunt pline de carti explicative! A crede ca noi am fi facut altfel in acea situatie... este deja o dovada de mandrie desantata!

Sa ne amintim : 

Domnul, când a urcat pe Muntele Tabor si Si-a aratat dumnezeirea Sa, a luat cu Sine doar 3 apostoli. Nu pe toți 12 si nici un alt om, deși erau destui care credeau în El și care-L apreciau din toata inima.
Asta poate si pentru ca... puțini ar fi înțeles, doar vazandu-L schimbandu-Se la față, ca era Fiul lui Dumnezeu. Probabil că foarte puțini dintre noi sau aproape nimeni, n-am putea vedea această taină!
Pentru că Dumnezeu nu se descoperă decat celor curați cu inima, celor râvnitori, 
celor care ard pentru Dumnezeu ca Petru,  celor curați, simpli și frumoși la suflet, ca Ioan, ucenicul cel iubit… celor dârzi și statornici, ca Iacob!

Andrei, Petru și Filip erau de loc din Betsaida. Si ei au crezut în Hristos, dar mulți alții din orașul lor n-au făcut-o, dovedind inca o data că invartosarea inimii ține de voință si nu neaparat de fire. Nu numai din fire vine răutatea ci si din voința omului.

Capernaum este locul în care a locuit Iisus și totuși, desi concetatenii lui L-au văzut făcând minuni incredibile, L-au auzit predicand, n-au putut crede in El.
Vazand că nu le putea misca sufletele cu vorba bună, Mantuitorul incearca sa-i trezeasca, amintindu-le și de pedeapsă!

Domnul ii compară pe locuitorii Capernaumului cu cei mai desfrânați dintre oameni, iar cetatea lor cu cea mai detestata si mai pedepsita dintre cetati - Sodoma.
Dacă s-ar fi făcut atâtea minuni în Sodoma, cum zice Domnul, pana si locuitorii ei s-ar fi trezit si atunci Dumnezeu nu i-ar mai fi pedepsit așa cum a făcut-o!

Aceste cuvinte ne pun in fata perspectiva judecatii universale,  care va avea loc la cea de-a doua venire a Mantuitorului, cand vor fi chemate sa dea seama popoarele toate! 
Atunci vor fi judecate popoarele si noi, fiecare, alaturi de poporul din care am facut parte, si de locul in care am trait!

După ce Domnul, în multe feluri, încercase să-i convingă pe iudei că El nu era doar fiul teslarului Iosif și nici doar un ales al lui Dumnezeu ori 
un profet, ci mult mai mult decât atât, îi mustră iarasi! 
O face insa ridicand rugăciune către Dumnezeu-Tatăl, mulțumindu-I că a ascuns  celor înțelepți marile taine ale mântuirii!

„Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. (Mat. 11:25)

Iisus Hristos nu era un simplu maestru sau un sfânt mare, ca Ioan , care și-a facut ucenici si acestia l-au urmat întru toate. 
El a aratat ca avea putere de Creator, de administrator, de iconom al Creației. In aceasta calitate multumeste Tatălui Ceresc ca a descoperit aceste mari taine ale mântuirii nu celor intelepti si mandri ci pruncilor, adica celor curati, smeriți si considerați a fi neînțelepți. De multe ori înțelepciunea omului simplu e mai adâncă decât filozofiile și cugetările minților luminate.

Cărturarii și fariseii, înțelepți prin ei înșiși si mandri de aceasta, au căzut tocmai prin mândria lor. 
Dumnezeu le-a ascuns aceste taine pentru viclenia lor si le-a dăruit apostolilor, acelor pescari umili,  puterea și înțelepciunea intelegerii  tainelor cerului. 
Ei meritau - fiind, smeriți, simpli, fara mandrie! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu